Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
După un an în care opoziția a fost reprimată fără milă și puterea a ridicat bariere electorale de netrecut pentru candidații neagreați de Kremlin, „Rusia Unită”, partidul președintelui Vladimir Putin, a câștigat alegerile parlamentare din Rusia, pe care, oricum, nu avea cum să le piardă. Considerat de o mare parte a electoratului drept o farsă regizată de Moscova, scrutinul derulat pe durata a trei zile ar fi fost marcat de fraude masive, acuză opoziția. Victoria repurtată de formațiunea aflată la putere încă din 2007 menține controlul lui Putin asupra Dumei, care poate schimba Constituția, ca anul trecut, în cazul reformelor ce îi permit acum liderului de la Kremlin să rămână la conducerea țării până în 2036.
Opoziţia din Rusia denunță fraude masive în alegerile legislative, în timp ce partidul pro-Kremlin, „Rusia Unită”, revendica, încă de ieri după-amiază, o majoritate de două treimi în Duma de Stat, Camera inferioară a Parlamentului federal, în urma scrutinului de la care criticii lui Putin fuseseră excluşi. Liderii „Rusiei Unite” au anunțat, luni, că formaţiunea lor a câştigat peste două-treimi din locuri în Dumă, la fel ca în cursul scrutinului precedent, de acum cinci ani. Astfel, formațiunea de guvernământ ar dispune de cel puţin 315 mandate din cele 450, o majoritate suficientă pentru a revizui Constituţia fără sprijinul altor forţe. Este „o victorie convingătoare şi clară”, anunța triumfalist Andrei Turciak, unul dintre liderii partidului. Ieri, în jurul prânzului, potrivit rezultatelor comunicate după verificarea buletinelor din aproape toate birourile electorale, „Rusia Unită” acumulase deja 49,85 % din voturi, însă acest scor reprezenta o scădere în raport cu 2016, anul ultimelor alegeri parlamentare, atunci când partidul aflat la putere obţinuse 54,2% din sufragii. Pe locul secund, la mare distanță, se plasa Partidul Comunist, cu 18,96% din voturile exprimate. Alte trei partide erau pe cale să depășească pragul de 5% pentru a intra în noul parlament: naţionaliştii din Partidul Democrat Liberal (7,50%), centriştii din „Rusia Justă”, fideli regimului (7,44%), şi o formaţiune nou venită, partidul „Oameni noi” (5,33%), considerat de mulți un proiect al Kremlinului pentru a diviza votul protestatar. Toate aceste partide, care ar trebui să constituie opoziția, nu-l critică însă aproape deloc pe Putin și se află în sfera de influență a Kremlinului.
Eliminarea opoziției
Rezultatul obținut de „Rusia Unită” ar fi fost, probabil, cu totul altul, în condițiile unor alegeri derulate fără intervenția Kremlinului. Standardele de viață ale rușilor au scăzut constant în ultimul deceniu, fiind afectate serios și de declinul economic galopant provocat în ultimul an de pandemia de COVID-19. Veniturile nete ale rușilor au scăzut cu zece procente, din 2013, iar prețurile sunt în creștere, atingând o inflație de 6,7% în luna august. Măcinată de scandaluri de corupție, formațiunea „Rusia Unită” – botezată „Partidul Escrocilor și al Hoților” de către liderul opoziției, Alexei Navalnîi – a devenit principala țintă a frustrărilor exprimate de ruși. Un sondaj recent al institutului de stat „VTsIOM” dezvăluia că mai puțin de 30% dintre cetățeni intenționează să voteze cu formațiunea politică a lui Putin, într-o scădere semnificativă față de cele 40-45 de procente cu care era creditată „Rusia Unită” cu câteva săptămâni înaintea ultimelor alegeri parlamentare, desfășurate în 2016. Mai mult, într-o serie de alegeri locale, partidele pro-Putin suferiseră pierderi notabile, în special după ce opoziția a adoptat strategia „Votului Inteligent”, prin care votanții au fost chemați să-l sprijine pe candidatul cel mai bine plasat în lupta contra adversarului său din formațiunea politică aflată la putere. Folosind această tactică, opoziția i-a lăsat fără locuri pe mulți candidați fideli Kremlinului, în timpul alegerilor pentru Parlamentul din Moscova, în 2019. În aceste condiții, autoritățile de la Kremlin au intrat în acțiune, pentru a nu risca nimic în actualele alegeri parlamentare. Motivul pentru care rezultatul procesului electoral parlamentar se cunoaștea dinainte este explicat simplu de către Leonid Volkov, unul dintre principalii colaboratori ai lui Navalnîi: „Acestea nu au fost alegeri!”. „I-au exclus pe toți din cursă și au făcut imposibilă participarea altor candidați!”, declară Volkov, aflat acum în exil. De altfel, ultimul an a fost una dintre cele mai represive perioade din timpul celor două decenii de când la conducerea țării se află Putin. După ce a fost otrăvit cu gaz neurotoxic, în august 2020, Navalnîi, principalul adversar al președintelui rus, s-a reîntors acasă în luna ianuarie, de la tratamentul din Germania. În Rusia, el a fost arestat imediat și întemnițat ulterior pentru mai mult de doi ani. Rețeaua sa de organizații a fost apoi interzisă, sub pretextul că este „extremistă”. Aliații lui Navalnîi au fost închiși, la rândul lor, iar câțiva dintre colaboratorii săi au reușit să fugă din țară. Nu în ultimul rând, site-ul utilizat pentru promovarea campaniei „Vot Inteligent” a fost blocat de către putere. În același timp, autoritățile și-au intensificat presiunile asupra mass-media, domeniu în care o serie de instituții au fost catalogate drept „agenți străini”. Această etichetă a dus automat la restrângerea activității lor. Una dintre aceste instituții, site-ul de jurnalism de investigație „Proekt”, a fost declarată chiar „organizație indezirabilă”.
Citește pe Antena3.ro
Acuzații de fraudă
În aceste condiții, opoziția, eliminată practic din scrutin prin interzicerea participării tuturor candidaților bănuiți de legături cu mișcarea lui Navalnîi, a susținut în ultimele luni că alegerile parlamentare au fost organizate doar pentru a-i valida la putere, în mod automat, pe aliații lui Putin. Mai mult, opoziția a denunţat, ieri, fraude masive, pe măsură ce avansul „Rusiei Unite” creştea în timpul nopţii de duminică spre luni. Liderii ei au criticat vehement procedura umplerii și depozitării urnelor, întârzierile suspecte în anunţarea rezultatelor votului online la Moscova, bastion al criticilor la adresa lui Putin, precum și alungarea observatorilor din birourile de votare din Sankt Petersburg. „Acestea sunt alegerile fraudei electronice”, a scris pe Twitter Ivan Jdanon, unul dintre apropiaţii lui Navalnîi. La rândul lui, Leonid Volkov a vorbit despre „o rescriere completă” a rezultatelor la Moscova şi Sankt-Petersburg. Potrivit lui Volkov, nivelul fraudelor este mai grav decât cel de la alegerile legislative din 2011, care au fost urmate de un important val de manifestaţii. Duminică, cu puţin înainte de închiderea birourilor de vot, comuniştii au denunţat și ei fraude în diferite regiuni ale ţării, începând cu partea europeană până în Siberia şi Orientul Îndepărtat. Sesizări au mai fost făcute de observatori independenţi și de mass-media independente, care au criticat îndeosebi absenţa reprezentanţilor opoziţiei extraparlamentare la acest scrutin. Concomitent, organizaţia „Golos” a adus în atenție aproape 5.000 de nereguli potenţiale şi a evocat ca o „evidenţă” scăderea „nivelului de transparenţă” şi a „clarităţii sistemului electoral”.
Aproximativ 110 milioane de ruşi cu drept de vot au fost chemaţi la urne, dintre care 2,6 milioane s-au înscris pentru a vota electronic, proces autorizat la Moscova şi în şase regiuni. Rata de participare la alegeri, care au durat trei zile, din cauza pandemiei de COVID-19, a depăşit 45%.
