Turcii au dat duminică un câştig de cauză net Guvernului islamo-conservator, circa 58% aprobând, potrivit premierului, o reformă constituţională, relatează AFP. Principalele modificări supuse referendumului limitează puterea ierarhiei judiciare şi a armatei, două bastioane ale regimului laic, opuse actualului regim.
La aflarea acestor rezultate, opoziţia turcă a comentat că partidul de guvernământ caută să obţină un "nivel de control periculos asupra sistemului juridic" al ţării. Guvernul turc, condus de premierul Recep Erdogan, a explicat însă că, prin iniţiativa sa, încearcă să aducă Constituţia mai aproape de standardele Uniunii Europene.
Partidul premierului, AKP (Partidul pentru Justiţie şi Dezvoltare), a intrat în nenumărate rânduri în conflict cu înalta justiţie, care se consideră "gardianul" valorilor seculare ale ţării. Cele 26 de amendamente ale noii Constituţii, între care o mare parte dintre acestea au fost susţinute de UE, au fost prezentate electoratului chemat la referendum ca fiind îmbunătăţiri aduse Constituţiei ce datează din 1982 şi care a fost concepută de o juntă militară, ajunsă la putere prin lovitură de stat, exact acum 30 de ani (12 septembrie 1980).
Într-un comunicat al Comisiei Europene se arată că votul de duminică trebuie să fie urmat de alte reforme care sunt extrem de necesare în domenii ca drepturile fundamentale, libertatea de exprimare şi libertatea convingerilor religioase. "În această privinţă, împărtăşim părerea răspândită pe scena politică din Turcia potrivit căreia o nouă Constituţie civilă va oferi o bază solidă pentru dezvoltarea durabilă a democraţiei în Turcia, în acord cu standardele europene şi criteriile de aderare la UE", mai relevă declaraţia CE. Preşedintele american, Barack Obama, a transmis, la rândul său, o declaraţie în care salută "vitalitatea democraţiei din Turcia". Unii analişti politici consideră că actualul referendum ar fi un fel de pariu politic al premierului, care vrea să diminueze puterile armatei şi ale justiţiei şi să integreze ţara mai repede în structurile europene. Erdogan este convins că viitoarea Constituţie va înlătura pericolul intervenţiei armatei în politica ţării - armata a dat jos patru guverne în ultimii 50 de ani -, iar puciurile militare nu se vor repeta.
Totuşi, viitoarea lege de bază a ţării are şi unele lacune, criticabile după părerea unora, cel mai important fiind acela că nici acum minoritatea kurdă nu a fost menţionată în noua Constituţie.
În ceea ce priveşte puterea justiţiei, două amendamente sunt considerate de opoziţie "o lovitură isla-mistă pe uşa din spate", acestea putând garanta o putere excesivă a guvernului asupra sistemului judiciar.
Citește pe Antena3.ro