Moscova fentează sancțiunile occidentale

Vânzările pe piața de export a Rusiei - cea mai mare din lume în privința țițeiului și a combustibililor rafinați – sunt în plină expansiune, iar noile acorduri comerciale i-au oferit liderului de la Kremlin plasa de siguranță de care avea nevoie pentru a folosi exporturile de gaze naturale ca armă economică împotriva aliaților europeni ai Ucrainei. 

Înainte de război, Rusia furniza Europei 40% din gazul său. De atunci, Moscova a restricționat fluxurile atât prin gazoductul „Nord Stream”, către Germania, cât și prin alte conducte, determinând creșterea prețurilor și punând o presiune fără precedent asupra gospodăriilor și a industriei din Europa.

Veniturile din petrol compensează însă din plin pierderile suferite prin reducerea fluxului de gaze. „Rusia înoată în numerar!”, susține Elina Ribakova, economist șef adjunct la Institutul Internațional pentru Finanțe, citată de „The Wall Street Journal” (WSJ). Moscova a câștigat 97 de miliarde de dolari din vânzările de petrol și gaze până în luna iulie a acestui an, din care aproximativ 74 de miliarde de dolari din petrol, mai precizează ea.

Țara a exportat 7,4 milioane de barili de țiței și produse precum motorină și benzină în fiecare zi din luna iulie, arată și datele Agenției Internaționale pentru Energie, în scădere cu doar circa 600.000 de barili pe zi de la începutul anului.

Drumul petrolului rusesc

Deși SUA, precum și numeroase țări europene și-au redus importurile de petrol rusesc, statele din Asia și Orientul Mijlociu cumpără acum mai mult, ceea ce a ajutat Moscova să își mențină nivelul exporturilor globale de petrol, scrie WSJ.

În pofida diminuării exporturilor de petrol către aliații Ucrainei, Rusia a înregistrat vânzări medii lunare de 20 de miliarde de dolari în acest an, comparativ cu o medie lunară de 14,6 miliarde de dolari în 2021, atunci când economiile își reveneau după pandemie. Livrările au crescut din nou în august, arată datele firmei de urmărire a navelor „Vortexa”. 

Rezistența manifestată de Rusia pe piața petrolieră a declanșat o reacție mixtă la Washington, unde administrația Biden jonglează cu două obiective conflictuale: reducerea inflației prin creșterea ofertelor globale de petrol și menținerea presiunii economice asupra Kremlinului.

Prețul petrolului, care a depășit 130 de dolari pe baril în primele săptămâni ale războiului, s-a stabilizat în jurul valorii de 100 de dolari în ultimele săptămâni. Deși este încă la o valoare mai mare decât în urmă cu un an, stabilizarea a dus la scăderea prețurilor la benzinării, în SUA și Europa.

Potrivit comercianților de petrol, a unor foști directori din industria rusească, precum și a unor oficiali din domeniul transporturilor, citați de WSJ, vânzările de energie din Rusia au prosperat, prin găsirea de noi cumpărători, de noi mijloace de plată, de noi comercianți și noi modalități de finanțare a exporturilor.

„S-a ajuns la concluzia că lumea are nevoie de petrol și nimeni nu este suficient de curajos pentru a impune un embargo asupra a 7,5 milioane de barili pe zi de petrol și produse petroliere rusești!”, spune Serghei Vakulenko, analist și fost director executiv rus în domeniul energiei, citat de WSJ.

După ce cumpărătorii din SUA, Uniunea Europeană și aliații lor din Pacific și-au redus importurile de petrol rusesc, o mare parte din acesta a mers către națiuni din Asia, care au refuzat să ia parte în conflict.

O piață surprinzătoare a fost Orientul Mijlociu. Exporturile de păcură rusească, o versiune ușor rafinată a țițeiului, merg acum către Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, oprindu-se adesea, pe drum, în Egipt.

Petrolul rusesc este fie ars în centralele electrice saudite, fie exportat din Fujairah, port din Emiratele Arabe Unite și un centru important de amestecare a petrolului rusesc și a celui iranian, în vederea ascunderii provenienței lor. Înainte de război, această cantitate de petrol era livrată rafinăriilor americane.

Importurile rusești, achiziționate cu discount, permit gigantului de stat „Saudi Arabian Oil Co.” să își exporte țițeiul la prețul pieței. „Saudiții sunt fericiți să își ia petrolul și să îl vândă, în loc să îl ardă.”, susține Carole Nakhle, director executiv la firma de consultanță „Crystol Energy”. Aranjamentul adaugă noi rezerve pe piața mondială a petrolului, contribuind la menținerea prețurilor. „Atât pentru ruși, cât și până și pentru europeni și SUA, este o situație în care toată lumea câștigă!”, mai precizează Nakhle, citată de WSJ.

De asemenea, acest aranjament consolidează legăturile Rusiei cu Orientul Mijlociu, unde Kremlinul profită de fricțiunile dintre saudiți și administrația de la Washington. Riadul, partenerul Moscovei în cartelul OPEC+, a rezistat presiunilor americane de a pompa mai mult țiței. Acest lucru a susținut prețurile, ajutând Rusia în lunile în care petrolul său s-a tranzacționat cu un discount semnificativ.

Ministrul saudit al Energiei, prințul Abdulaziz bin Salman, declara, săptămâna trecută, că OPEC+ ar putea reduce producția de petrol, respingând astfel presiunea americană de a „deschide robinetul”.

Tertipurile Kremlinului

În cele mai multe cazuri, petrolul rusesc poate fi cumpărat și vândut în mod legal. SUA și UE au conceput sancțiuni asupra sistemului financiar, care permit ca plățile pentru petrol să meargă către țările nepenalizate și, în același timp, să împiedice creșterea în continuare a prețurilor la energie.

Multe instituții occidentale, inclusiv bănci și case de tranzacționare a mărfurilor, au mers dincolo de ceea ce prevedea legea și au declarat că vor reduce sau vor opri orice activitate ce implică petrolul rusesc. Astfel, comercianții mai mici au rămas să faciliteze exporturile rusești, atunci când firme precum „Glencore PLC” și „Gunvor” au renunțat la manipularea petrolului produs de compania petrolieră rusă „Rosneft Oil Co.”, susținută de stat. Acești jucători mai mici și-au mutat personalul în Dubai și Singapore pentru a ocoli sancțiunile de scurtă durată ale UE privind tranzacțiile cu „Rosneft”.

Mai mult, pentru a contribui la mascarea tertipurilor sale în comerțul cu petrol, Moscova a pus capăt actualizărilor lunare privind producția de petrol și a altor date, ceea ce face dificilă evaluarea activității. Adesea, documentația portuară rusă nu mai detaliază încotro se îndreaptă petrolul țării și cine îl transportă.

Intermediarii mută petrolul rusesc de pe o navă pe alta în timp ce se află pe mare, o manevră costisitoare care ascunde originea acestuia și umple vasele prea mari pentru a ajunge în porturile rusești prin Marea Baltică. Comercianții susțin că acest lucru se face probabil pentru ca instituțiile financiare, atente la sancțiuni și la daunele aduse reputației lor, să nu retragă finanțarea și asigurarea pentru transporturi.

Conform comercianților de petrol, păcura iraniană, venezueleană și, acum, cea rusească sunt depozitate în hub-ul comercial din Fujairah și este mascată în mod intenționat. Un comerciant din Elveția a declarat că i s-a oferit păcură care, pe baza unor caracteristici precum conținutul de sulf, era în mod clar rusească. Pe etichetă scria însă altceva.

Noi clienți importanți

Reconectarea pieței petroliere a stabilizat industria energetică rusă, după ce teama de sancțiuni a lovit la începutul războiului, remarcă WSJ. „Cumpărătorii occidentali și creditorii europeni care finanțează piețele de mărfuri au înghețat Rusia. La începutul acestui an, comercianții au prezis că exporturile zilnice rusești vor scădea cu până la 3 milioane de barili.”, mai scrie publicația americană.

China, Turcia și națiunile din Orientul Mijlociu și-au intensificat însă rapid achizițiile din Rusia, profitând de prețurile reduse și deschizând noi rute comerciale profitabile pentru țițeiul rusesc. Unele dintre aceste state rafinează petrolul rusesc și fac profit, exportându-l în Occident sub formă de benzină și motorină.

India este acum cel mai bun client al Rusiei. La ordinul guvernului, companiile de acolo au trecut de la importuri de petrol rusesc aproape de zero, la circa un milion de barili pe zi, în câteva săptămâni, de la invazia din Ucraina.

Importurile au scăzut în ultima vreme din cauza lucrărilor de întreținere a rafinăriilor, a declarat un director al „Indian Oil Corp.”, dar compania de stat a semnat un contract cu „Rosneft” pentru a avea monopol comercial până în 2028.

„Petrolul rusesc își va găsi o nouă cale spre India, China și alte piețe!”, afirmă Evgeni Gribov, care, în martie, a demisionat din funcția de director la „Lukoil PJSC”, al doilea mare producător de petrol din Rusia. „Și chiar și vândut la preț redus este mai mult decât suficient pentru a continua să alimenteze războiul!”, adaugă el, citat de WSJ. 

La 5 decembrie, UE urmează să introducă treptat un embargo asupra petrolului rusesc și o interdicție potențial punitivă privind asigurarea și finanțarea încărcăturilor de petrol rusesc.

SUA încearcă să convingă UE să impună restricții care să limiteze veniturile din petrolul rusesc, fără a determina însă creșterea prețurilor.