Peste 800.000 de imigranţi sunt aşteptaţi să vină în Germania în următorii doi ani, în vreme ce Austria se aşteaptă la numeroşi lucrători în regim de navetă, iar mai multe ţări din fostul bloc comunist se tem de un dezastru economic şi demografic provocat de migraţia mâinii de lucru calificate. Toate acestea în contextul deschiderii, de către Germania şi Austria, a pieţei muncii pentru lucrătorii din opt state central şi est-europene. Deschiderea se produce la 1 mai, adică la exact şapte ani de la aderarea la UE a celor opt (Cehia, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Polonia, Estonia, Letonia şi Lituania), plus Cipru şi Malta, la Uniunea Europeană.
Potrivit unor rapoarte citate de Euractiv, Germania se aşteaptă ca deschiderea pieţei muncii să aibă un impact favorabil asupra economiei sale. Experţii nu se aşteaptă la „o avalanşă” de est-europeni şi nici ca lucrătorii autohtoni să fie afectaţi de un dumping salarial. Potrivit aceloraşi surse, Germania se aşteaptă ca cel mult 800.000 de imigranţi să îşi caute de lucru pe teritoriul său în următorii doi ani şi ca alţi 400.000 să le calce pe urme până în anul 2010. Momentul este numai bun pentru ca experţii care s-au opus restricţiilor de până acum să ridice vocea. Un astfel de exemplu este al lui Klaus Zimmermann, director al Institutului pentru Studierea Muncii din Bonn. El spume că muncitorii calificaţi „de import” au adus întotdeauna o creştere a productivităţii şi că Germania, prin restricţiile aplicate esticilor, a avut de pierdut în faţa unor state europene cu o atitudine mai liberală, cum ar fi Marea Britanie, Irlanda sau Suedia.
Preşedintele Institutului pentru Cercetare Economică din Köln, Michael Hüther, crede, la rândul său, că Germania va beneficia în două moduri de această deschidere: într-o primă instanţă, se va rezolva criza actuală de profesionişti şi, pe de altă parte, se va reduce impactul schimbărilor demografice.
Şi austriecii aşteaptă cu optimism momentul 1 mai. „Fără teamă!” este mesajul preşedintelui Camerei Economice Federale Austriece (WKO), Christoph Leitl, care este de părere că venirea străinilor nu va face decât să ajute la suplinirea forţei calificate din ţară. Potrivit Euractiv, Serviciul Public Austriac de Ocupare a forţei de muncă (AMS) anticipează că cei mai mulţi dintre lucrătorii provenind din cele opt state care au aderat în 2004 se vor orienta spre regiuni cum ar fi Viena, Austria
Inferioară, Burgenland sau Styria (sud-est). De asemenea, se astimează că mulţi dintre cei care se vor angaja pe teritoriul austriac vor face naveta din ţările de origine.
În ţările de origine ale muncitorilor care sunt de-acum aşteptaţi în Germania şi Austria nu domneşte acelaşi optimism ci, mai degrabă, o anumită îngrijorare la nivelul angajatorilor şi al autorităţilor. Patronatul polonez vorbeşte despre „un dezastru economic şi demografic” şi despre un „exod”. Potrivit Pracodawcy RP, Germania este în căutare de profesionişti tocmai din sectoarele unde Polonia are deficit de forţă de muncă. „Avem o mulţime de locuri de muncă pentru specialişti IT, ingineri etc. şi în Polonia”, spune Pracodawcy RP, care insistă, într-o declaraţie, că deschiderea pieţei muncii din Germania ar putea avea un efect dezastruos asupra creşterii economice a Poloniei şi asupra situaţiei demografice, în special în zonele de frontieră.
În schimb, Ungaria şi Republica Cehă par a fi ţările cu cele mai mici rate ale migraţiei forţei de muncă. Potrivit Ministerului ceh al Muncii şi Afacerilor Sociale, deschiderea integrală a pieţei germane şi austriece pentru lucrătorii cehi nu reprezintă un punct de cotitură. „Cele mai multe persoane care doresc să lucreze în Germania sunt deja la lucru acolo”, spune ministrul Jaromír Drábek.