Muzeul Naţional din Liban şi-a etalat comorile îndelung ascunse, unele fiind expuse în premieră

Muzeul Naţional din Liban a deschis, marţi, porţile subsolului în care s-a aflat ascunsă vreme îndelungată o abundenţă de comori antice, permiţând accesul publicului la arta funerară aflată în colecţia sa, inclusiv la cea mai mare colecţie de sarcofage de formă antropoidă. Acest lucru este o premieră după mai bine de patru decenii în care această zonă a fost închisă, informează AFP. 

Cele 520 de exponate incluse în noua expoziţie datează din diferite perioade, începând din paleolitic şi până în timpul Imperiului Otoman. Unele obiecte nu au fost expuse niciodată pentru public, iar altele nu au mai putut fi admirate din anii '70, atunci când muzeul a fost forţat să îşi închidă porţile, fiind situat pe linia de front din timpul războiului civil din Liban, între 1975 şi 1990. 

''Este o lecţie despre curaj şi speranţă pentru că după 41 de ani putem să primim astăzi vizitatori în trei etaje ale muzeului'', a declarat directoarea instituţiei, Anne-Marie Maila Afeiche. Instituţia a fost renovată după ani lungi de războaie care au produs pagube atât clădirii cât şi exponatelor. 

Printre comorile expuse în premieră, de o frumuseţe uluitoare, se numără o bucată dintr-un sarcofag roman găsit în Beirut, ce înfăţişează mitul lui Icar, reprezentat alături de tatăl său, Daedalus, în timp ce îşi făurea aripile ce aveau să îi aducă sfârşitul. 

O altă bijuterie este hipogeul - un mormânt subteran - descoperit accidental de un fermier în regiunea Tyr, în 1937. Acesta este acoperit cu fresce inspirate din mitologia greacă, ce cuprind scene cu Priam îngenuncheat cerându-i lui Ahile să-i dea înapoi trupul lui Hector. Pe o latură a mormântului stă scris: ''Fii brav, nimeni nu e nemuritor''. 

''A fost esenţial să arătăm publicului această moştenire, care aparţine Libanului şi umanităţii şi care zăcea în depozitul nostru'', a mai spus Afeiche. Toate exponatele au fost excavate pe teritoriul acestei ţări bogate în situri şi artefacte arheologice. 

Cel mai vechi obiect expus este un premolar cu o vechime de peste 70.000 de ani, care i-a aparţinut primului exemplar de homo sapiens descoperit în Liban, iar cel mai recent exponat este o stelă otomană din anul 1830, împodobită cu un turban. 

Printre cele mai valoroase obiecte se numără mai multe sarcofage feniciene ce datează între secolele VI - IV î.e.n.. Acestea au fost descoperite în sudul regiunii Sidon. ''Momentan, expunem 31 dintre aceste sarcofage'', a precizat Afeiche, adăugând că acestea combină stiluri greceşti şi egiptene. ''Este cea mai mare colecţie de sarcofage de formă antropoidă din lume'', a precizat directoarea instituţiei. 

Unele dintre sarcofagele descoperite în Sidon sunt incluse în colecţia Muzeului Luvru. 

Probabil cea mai uimitoare parte a expoziţiei este reprezentantă de trei mumii descoperite în 1989 în valea Qadisha (Valea Sfântă), sit aflat în patrimoniul mondial UNESCO. 

În cadrul expoziţiei se mai află şi un mormânt din epoca bizantină decorat cu chipul Fecioarei Maria, datând din anul 440 e.n. ''Credem că aceasta este cea mai veche reprezentare a Fecioarei descoperită până acum în Liban'', a precizat Afeiche.AGERPRES