Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Alianţa Nord-Atlantică va adopta la summit-ul NATO de la Lisabona (19-20 noiembrie) un concept strategic nou, primul în 11 ani, elaborat pe trei direcţii principale: modernizarea aparatului militar, o abordare globală nouă a conflictelor de tipul celui din Afganistan şi aprofundarea parteneriatelor actuale ale Alianţei cu ţările din zona Asia-Pacific, Marea Mediterană şi Golful Persic sau cu Rusia.
NATO vrea să îşi demonstreze capacitatea de adaptare şi printr-o reformă structurală, precizează Agenţia France Press. Alianţa trebuie să fie pregătită să facă faţă ameninţărilor mai perfide decât fosta confruntare cu Blocul sovietic, cum ar fi “terorismul internaţional”, proliferarea “rachetelor balistice”, “atacurile informatice” şi “atacurile împotriva aprovizionării” sale din partea unor economii din ce în ce mai independente, notează AFP. Pe de altă parte, NATO trebuie să ţină cont de lecţiile dure învăţate în Afganistan şi, în contexte similare din viitor, va trebui să grăbească, de la bun început, “procesul de formare a forţelor de securitate naţionale care să fie capabile să preia controlul”. Nu în ultimul rând, responsabilii Alianţei îi vor informa pe reprezentanţii celor 28 de ţări membre de reducerile importante cauzate de criza economică.
De altfel, NATO se confruntă cu depăşirea bugetelor, iar membrii săi nu au suficienţi bani să acopere numeroase cheltuieli. Potrivit BBC, deciziile închiderii unor baze sunt extrem de greu de luat, dar, pentru a deveni mai eficientă în contextul mondial actual, cu forţe expediţionare mai uşor de mobilizat, Alianţa are nevoie să scape în primul rând de surplusul de birocraţie. AFP susţine că efectivele structurii de comandă vor fi reduse până la mai puţin de 9.000, numărul cartierelor generale sau statelor majore va ajunge de la 11 la 6 sau 7, din cele 400 de comitete şi grupuri de lucru existente vor rămâne 85, iar cele 14 agenţii ale sale (care se ocupau de logistică, comunicaţii, cercetare şi intrucţie) vor fi restrânse la 3: una de informaţii, alta de achiziţii de materiale şi o a treia de susţinere. Alianţa va trebui să renunţe şi la o parte din cele 11 cartiere generale din întreaga Europă, ceea ce înseamnă că sute sau chiar mii de posturi vor fi desfiinţate.
Profesorul Michael Clarke, directorul Institutului Royal United Services, un think tank din Marea Britanie, a declarat pentru BBC că la Lisabona va fi abordată chestiunea Afganistanului şi se va încerca schiţarea unui răspuns la întrebarea: NATO înseamnă securitatea europeană sau promovarea intereselor occidentale şi americane pe mapamond? Sâmbătă, cu ocazia summit-ului NATO-Rusia, aliaţii vor oficializa relansarea cooperării cu Moscova. În timpul reuniunilor, NATO va susţine o strategie riscantă de retragere din Afganistan – transfer progresiv, în perioada 2011-2014, a responsabilităţii operaţiunilor către forţele de securitate locale. Forţa Internaţională de Securitate şi Asistenţă (ISAF) urmează să joace doar un rol de susţinere, după ce va încredinţa, în mod progresiv, conducerea operaţiunilor către Armata şi Poliţia afgană.
Contingente
Americanii au atacat Afganistanul la 7 octombrie 2001 cu scopul de a anihila reţeaua Al-Qaeda, pe care o considerau responsabilă de atacurile teroriste de la 11 septembrie din Statele Unite. Astăzi sunt peste 100.000 de militari americani în Afganistan. În decembrie 2009, preşedintele SUA, Barack Obama, califica nevoia suplimentării trupelor drept “un interes naţional vital pentru Statele Unite”. Numărul total al militarilor străini mobilizaţi este de 140.000 (în cadrul ISAF şi al operaţiunii coaliţiei, “Enduring Freedom”), dintre care cei mai mulţi (9.500) sunt britanici şi cei mai puţini (trei) sunt austrieci. România are dislocaţi 1.648 de militari. Între toamna lui 2001 şi toamna lui 2010, 2.858 de militari străini şi-au pierdut viaţa în Afganistan.
