Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Majoritatea acestor personaje au mai participat, în calitate de competitori, și la alte alegeri pentru Palatul Cotroceni, obținând, fiecare dintre aceștia, voturi semnificative. Un potențial candidat este Victor Ponta, care, în primul tur al alegerilor din 2014, a primit 3,84 milioane de voturi. De asemenea, în cursă ar mai putea reintra și Călin Georgescu, în situația în care CCR i-ar mai valida o nouă candidatură. Georgescu a obținut, în primul tur anulat al prezidențialelor din 2024, 2,12 milioane de voturi. Candidatul anunțat al Coaliției PSD-PNL-UDMR, Crin Antonescu, a mai participat la un astfel de scrutin electoral în anul 2009, obținând 1,94 milioane de voturi. Elena Lasconi este absolut decisă să candideze încă o dată, din partea USR, ea susținând că a reușit să acceadă în turul al doilea al alegerilor de anul trecut, anulate, cu 1,77 milioane de voturi. Și George Simion, liderul AIR, ar putea candida din nou, dar doar dacă Georgescu nu ar mai candida. Simion a obținut, în 24 noiembrie 2024, 1,28 milioane de voturi. În competiție a intrat și Nicușor Dan, primarul general al Capitalei, care mizează pe sprijinul USR și care, la alegerile locale din București din data de 9 iunie 2024, a obținut 352.734 voturi. Și Ana Birchall ar putea candida, chiar dacă, anul trecut, a obținut, în primul tur de scrutin, 48.853 de voturi.
Cele mai multe voturi obținute de unul dintre potențialii candidați la alegerile prezidențiale din anul 2025 au fost obținute de Victor Ponta, dar la scrutinul din primul tur al alegerilor pentru Palatul Cotroceni din anul 2014. Numele lui Victor Ponta este vehiculat ca posibil candidat la alegerile prezidențiale din luna mai a acestui an, dar ca independent. Este chiar vehiculat scenariul ca Ponta să vizeze zona suveranistă, având în vedere atitudinea din ultimele luni și mesajele asemănătoare cu cele ale lui Călin Georgescu.
Victor Ponta a mai candidat la alegerile prezidențiale din România, în anul 2014, când, în primul tur de scrutin, a obținut 3.836.093 de voturi, reprezentând un procent de 40,44 la sută din total. În al doilea tur, Ponta a obținut 5.264.383 de votri, reprezentând un procent de 45,56 la sută.
Ca potențial candidat la alegerile prezidențiale de anul acesta, Victor Ponta are, însă, de răspuns la o serie de întrebări, deoarece acțiunile sale din perioada în care s-a aflat la vârful politicii din România contrastează flagrant cu poziția sa din prezent de luptător antisistem. În primul rând, Ponta nu a lămurit episodul din 20 mai 2014, când, în calitate de președinte PSD și de candidat din partea acestui partid la alegerile prezidențiale, declara că, în 2009, când era purtător de cuvânt al campaniei prezidențiabilului PSD Mircea Geoană, a votat în primul tur de scrutin cu candidatul PNL de la acea dată, Crin Antonescu.
Lista chestiunilor nelămurite de Victor Ponta
Apoi, în lupta sa cu sistemul, Ponta trebuie să lămurească de ce a propus-o la conducerea DNA pe Laura Codruța Kovesi, procurorul general al lui Traian Băsescu.
De asemenea, ar trebui să lămurească de ce, deși înțelegerea dintre PNL și PSD din 2012 era aceea de susținere, în 2014, a candidaturii lui Crin Antonescu pentru Președinția României, Victor Ponta a candidat, totuși, din partea PSD la acele alegeri. Ar mai trebui să lămurească, totodată, de ce, după ce USL l-a suspendat pe Băsescu în vara anului 2012, Ponta a semnat cu Traian Băsescu celebrul pact de coabitare.
Un alt aspect neelucidat de către potențialul candidat antisistem și suveranist Victor Ponta este acela al anului 2012, când USL l-a suspendat din funcție pe Traian Băsescu, iar, după decizia CCR de invalidare a referendumului de demitere, Victor Ponta s-a prezentat, la „raport”, la președintele de atunci al Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, de unde s-a întors cu un „To do list” de 11 puncte.
Citește pe Antena3.ro
La fel, ar trebui lămurit concret de ce, în 2017, a rupt PSD și și-a format propriul partid – Pro România, prin care, în anul 2019, a pus umărul la dărâmarea guvernului PSD, condus de Viorica Dăncilă, și care a susținut un alt candidat la alegerile prezidențiale din acel an, împotriva candidatului PSD, Viorica Dăncilă.
Ponta ar trebui să lămurească și care a fost relația pe care a avut-o cu fostul prim-adjunct al directorului SRI, generalul Florian Coldea, și, de asemenea, de ce nu exclude o posibilă candidatură ca independent la Președinția României, în condițiile în care, recent, a revenit în PSD, mai întâi ca și consilier onorific al premierului Marcel Ciolacu pe probleme economice și, ulterior, ca deputat PSD de Dâmbovița, ales la scrutinul din 1 decembrie 2024.
Călin Georgescu, prezidențiabilul venit din „spuma mării”
Pe locul al doilea în topul potențialilor candidați la alegerile prezidențiale din anul 2025, ca urmare a numărului de voturi obținute la un scrutin prezidențial, este Călin Georgescu, un candidat cvasinecunoscut până în 24 noiembrie 2024, când s-a clasat pe primul loc în turul întâi de scrutin anulat de către CCR. Asta, chiar dacă a susținut că în spatele său nu se află niciun partid politic și că, în campania electorală, a cheltuit zero lei pentru promovare, campanie care a fost susținută exclusiv pe rețelele de socializare, inclusiv cu încălcarea legislației electorale, așa cum se precizează în hotărârea Curții Constituționale de anulare a alegerilor prezidențiale din anul 2024.
În sondajele de opinie din precampania de anul trecut, Călin Georgescu era cotat cu o intenție de vot de 9 – 10 procente. În primul tur de scrutin, anulat de CCR, Georgescu a obținut 2.120.401 voturi, reprezentând 22.94 la sută din totalul voturilor valabil exprimate.
Călin Georgescu nu acceptă anularea alegerilor prezidențiale, refuzând să respecte supremația Constituției, care arată că hotărârile Curții Constituționale sunt general obligatorii și definitive, încercând, prin diferite acțiuni juridice interne și externe, să invalideze efectele hotărârii CCR de anulare a procesului electoral prezidențial de anul trecut.
Este foarte posibil ca Georgescu să intenționeze să candideze din nou la alegerile prezidențiale din luna mai a acestui an. Este, însă, puțin probabil ca această candidatură să fie validată de Curtea Constituțională, întrucât există și precedentul Șoșoacă. Reamintim că CCR a invalidat, la data de 5 octombrie 2024, candidatura Dianei Ivanovici Șoșoacă, pe motiv de atitudini anti-UE și anti-NATO. Atitudinile lui Călin Georgescu în legătură cu aceste subiecte sunt similare.
Crin Antonescu, a doua oară în lupta pentru Cotroceni
Pe locul al treilea în topul potențialilor candidați la alegerile prezidențiale din anul 2025 care au mai participat și la alte alegeri prezidențiale este Crin Antonescu. Antonescu este fostul președinte al Partidului Național Liberal și ex-copreședinte al Uniunii Social Liberale, cel mai important proiect politic de după decembrie 1989. În 2012, în timpul suspendării lui Traian Băsescu, Antonescu a îndeplinit atribuțiile de președinte interimar al României, întrucât era, la acel moment, președintele Senatului.
Crin Antonescu a mai candidat la alegerile prezidențiale din România, în anul 2009, din partea PNL, când, în primul tur de scrutin, a obținut 1.945.831 de voturi, reprezentând un procent de 20,02 la sută. El s-a clasat pe locul al treilea, după Mircea Geoană (PSD) și Traian Băsescu (PDL).
La alegerile din 2025, având în vedere că va fi candidatul comun al PSD, PNL, și UDMR, Crin Antonescu ar trebui să obțină cel puțin voturile obținute în primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale anulate din 24 noiembrie 2024, de către candidații PSD, PNL și UDMR: Marcel Ciolacu 1.769.770 voturi (19,15%), Nicolae Ciucă (811.952 voturi (8,79%) și Kelemen Hunor 416/353 voturi (4,5%). Ceea ce ar însemna un total de 2.998.065 voturi (32,44%).
Doi pretendenți care vânează același electorat și o posibilă candidatură de „nevoie”
Lista posibililor candidați continuă însă. Elena Lasconi, candidata USR la Președinție, care, în turul întâi al alegerilor prezidențiale din anul 2024, anulat de către Curtea Constituțională, a reușit să-l devanseze pe candidatul PSD, Marcel Ciolacu, și să acceadă în turul al doilea. Lasconi a luat pe 24 noiembrie 2024 1.772.500 de voturi, adică un procent de 19,18 la sută, iar anularea alegerilor a fost criticată de Elena Lasconi în aceeași manieră cum a fost criticată și de către Călin Georgescu.
Elena Lasconi este, încă, candidata USR, desemnată de congresul partidului, însă poziția ei este amenințată. Ea a declarat că va candida din nou, însă Nicușor Dan, primarul general al Capitalei, care speră să beneficieze de sprijinul partidului, în defavoarea Elenei Lasconi.
USR a luat, la alegerile parlamentare din data de 1 decembrie 2024, 1.134.831 de voturi, cu 637.669 voturi mai mult decât Elena Lasconi cu o săptămână înainte, pe 24 noiembrie 2024.
Simion îl sprijină, deocamdată, pe Georgescu
Alt potențial candidat este George Simion, liderul AUR. Asta, chiar dacă el a precizat că nu va mai participa la competiția electorală prezidențială și că partidul său îi va susține candidatura „independentului” Călin Georgescu.
Însă, dacă Georgescu nu va mai candida sau dacă o candidatură a acestuia nu va fi validată de către Curtea Constituțională, este previzibil ca George Simion să revină asupra acestei decizii.
În primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale anulate de anul trecut, George Simion a obținut 1.281.325 de voturi (13,86%), clasându-se pe locul al patrulea. În schimb, la alegerile parlamentare organizate cu o săptămână după primul tur anulat, din 1 decembrie 2024, AUR a luat 1.694.205 voturi (18.3%), adică cu 413.380 de voturi mai mult.
Nicușor Dan îi torpilează planurile Elenei Lasconi
Nicușor Dan, primarul general al Capitalei, și-a anunțat candidatura independentă pentru Palatul Cotroceni, candidatura sa suprapunându-se peste electoratul Elenei Lasconi. La alegerile locale din data de 9 iunie 2024, Nicușor Dan a candidat tot ca independent la Primăria Capitalei și a obținut 352.734 de voturi (47,84% la nivelul Bucureștiului), fiind reales pentru al doilea mandat. Raportate la prezența de la alegerile prezidențiale, de la nivel național, aceste voturi reprezintă un procent de 3,72%.
La localele din 9 iunie 2024, Nicușor Dan a fost susținut de Alianța Dreapta Unită (USR – PMP – Forța Dreptei), de REPER, de DREPT și de SENS. La alegerile prezidențiale din 24 noiembrie 2024, Elena Lasconi a fost susținută de USR, Forța Dreptei, PMP, REPER, Partidul Alternativa Dreaptă, DREPT și PNȚCD (Aripa Mihalache), iar, la nivelul Capitalei, candidata USR a obținut 326.841 voturi, cu 25.893 voturi mai puțin decât cele luate de Nicușor Dan în 9 iunie.
Lista rămâne deschisă. Posibile noi nume în zona suveranistă
Pe lista posibililor prezidențiabili de la alegerile din 4 și 18 mai 2025, s-ar mai putea afla alte nume. Este vorba despre Dragoș Adrian Șterpu, din partea Polului Suveranist, Daniel Funeriu (fost ministru al Educației în regimul Băsescu), Theodor Paleologu (fost ministru al Culturii în regimul Băsescu), actorul Dan Puric, jurnalista Anca Alexandrescu și Ana Birchall (fost ministru al Justiției).
Ana Birchall a mai candidat și la alegerile prezidențiale anulate de CCR de anul trecut, obținând în primul tur de scrutin, din data de 24 noiembrie 2024, 48.853 voturi, reprezentând 0,46% din totalul voturilor valabil exprimate.
