Noua frăție din Asia Centrală: Chinezii devin tovarăși cu talibanii 

Regimul de la Beijing este acuzat că ține cu forța, în lagăre de concentrare, peste un milion de musulmani, din rândul minorității uigure din provincia Xinjiang. De cealaltă parte, talibanii sunt considerați una dintre cele mai stricte grupări militante islamiste. În pofida diferențelor ideologice imense care îi despart, Partidul Comunist din China și insurgenții talibani s-ar putea înfrăți însă în curând, din rațiuni pragmatice, cel puțin pentru o perioadă de probă. China se pregătește să umple golul lăsat de retragerea trupelor americane din Afganistan, printr-un plan de investiții în valoare de 62 de miliarde de dolari, în cadrul controversatei sale inițiative „O centură, un drum”, prin care urmărește să-și extindă influența geostrategică mondială. La rândul lor, insurgenții islamiști au nevoie de un garant puternic în regiune și, în plus, știu că iritarea chinezilor ar putea abate asupra lor un dezastru.

Pe măsură ce retragerea americană se apropie de sfârșit, talibanii cuceresc zone tot mai mari din Afganistan. Viteza cu care forțele guvernamentale afgane pierd teritoriile controlate anterior în fața luptătorilor islamiști îi șochează pe analiștii militari de pretutindeni, care anticipează o cădere rapidă a capitalei Kabul în mâinile talibanilor. Până atunci, însă, liderii islamiștilor radicali au înțeles că au nevoie de cât mai mulți prieteni și trebuie să fie mult mai activi pe plan internațional decât au fost în 2001, atunci când au pierdut puterea. Ei au vizitat deja în această vară o serie de capitale din regiune, precum și Moscova, într-o misiune diplomatică menită să asigure pe toată lumea că sunt dispuși să asigure stabilitatea regională, pacea și comerțul, indiferent de rezultatul luptei lor cu trupele guvernului de la Kabul. Cunoscând interesul Chinei pentru investiții masive în Afganistan, după plecarea americanilor și a trupelor NATO, talibanii s-au grăbit să transmită mesaje liniștitoare și la Beijing, mai ales că un eventual protectorat al Chinei ar cântări enorm în recunoașterea internațională, pe care gruparea islamistă încearcă cu disperare să o obțină în aceste zile. China este „un prieten binevenit”, iar dialogul despre reconstrucție ar trebui să înceapă „cât mai curând”, a declarat un purtător de cuvânt al talibanilor, la începutul acestei săptămâni, pentru publicația „South China Morning Post”. La începutul lunii, un alt purtător de cuvânt al talibanilor mărturisea pentru „The Wall Street Journal” că gruparea sa nu are niciun interes să se alăture corului de critici ai Chinei pentru presupusele persecuții la care ar fi supusă populația musulmană din provincia chineză Xinjiang. „Ne pasă de oprimarea musulmanilor, dar nu vom interveni în problemele interne ale Chinei!”, a spus reprezentantul militanților islamiști. Senatorul pakistanez Mushahid Hussain, președintele Institutului China-Pakistan, este de părere că talibanii au devenit „mai supuși și mai pragmatici” decât au fost ultima oară când s-au aflat la putere și văd în Beijing „un garant credibil” pentru Afganistan. „Dacă talibanii preiau puterea, ei ar avea nevoie de susținerea chinezilor pentru stabilitatea și reconstrucția Afganistanului. Iritarea Chinei ar fi o rețetă a dezastrului pentru talibani”, a spus Hussain pentru CNN. 

China joacă la două capete

La rândul ei, China se pregătește să umple golul lăsat de retragerea trupelor americane din Afganistan, printr-un plan de investiții în valoare de 62 de miliarde de dolari, în cadrul controversatei sale inițiative „O centură, un drum” (BRI), prin care urmărește să-și extindă influența geostrategică mondială. Banii alocați Afganistanului ar face parte dintr-o amplă strategie de construire a unor rețele de drumuri, căi ferate și conducte de petrol, între Pakistan și China. Unul dintre proiectele discutate este construirea unui drum important, care ar urma să facă legătura între Afganistan și orașul Peshawar, aflat în nord-vestul Pakistanului. Între oficialitățile afgane și cele de la Beijing există în momentul de față discuții intense pentru construirea unei autostrăzi între Peshawar și Kabul, a declarat o sursă anonimă pentru site-ul american de știri „The Daily Beast”. În ultimii cinci ani, China a încercat intens extinderea BRI în Afganistan, dar influența majoră a SUA în rândul guvernului afgan i-a determinat pe liderii de la Kabul să aibă serioase ezitări față de încheierea unei înțelegeri care, fără îndoială, ar fi iritat serios administrația de la Washington. Acum, după ce ultimii soldați americani au ieșit pe ușa bazei aeriene din Bagram, China pare să fie primită la Kabul cu brațele deschise de actuala conducere afgană, aflată în plin război cu talibanii. „Au existat contacte permanente între guvernul afgan și chinezi în ultimii ani, iar acest lucru a provocat suspiciunea SUA față de executivul președintelui Ashraf Ghani. Acesta din urmă are acum nevoie de un aliat cu resurse, influență și capacitatea de a oferi sprijin militar guvernului său!”, a afirmat sursa citată de „The Daily Beast”. De altfel, încă de luna trecută, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Zhao Lijian, confirmase discuții între China și alte state, între care Afganistanul, în privința BRI. „Chinezii au cultivat cu mare atenție mulți lideri politici pentru a cumpăra sprijin politic pentru proiectele din Afganistan. Guvernul chinez nu-și permite să nu racordeze Afganistanul la BRI”, a adăugat aceeași sursă pentru site-ul american. Pe fondul ofensivei victorioase derulate de talibani contra guvernului de la Kabul, cu care Beijingul pare să se fi înțeles deja în privința BRI, Afganistanul rămâne însă o țară extrem de nesigură. Din această perspectivă, reușita proiectului va depinde în mare măsură de capacitatea chinezilor de a ajunge la o înțelegere cu talibanii, forță aflată în plină ascensiune pentru revenirea la putere în Afganistan. Chiar dacă talibanii nu vor prelua în cele din urmă controlul la Kabul, ei vor rămâne o forță de temut în cea mai mare parte a teritoriului afgan, iar marile proiecte de infrastructură par imposibil de realizat fără acordul lor. Paradoxal, în pofida diferențelor ideologice majore, chinezii și insurgenții islamiști sunt gata să se înfrățească din rațiuni pragmatice, iar Beijingul pare să joace acum la două capete, fiind dispus să ajungă la un acord și cu talibanii, la fel cum a procedat și în cazul actualului guvern de la Kabul. Pentru chinezi, riscul nu pare să fie cine va fi la putere în Afganistan în câteva luni, ci continuarea stării de instabilitate din țară, care ar pune în pericol derularea proiectelor de infrastructură. De altfel, Beijingul și-a pregătit cu atenție toate variantele pentru intrarea în Afganistan încă din 2019, atunci când a deschis dialogul cu mișcarea islamistă și a primit o delegație a talibanilor. Prin convorbiri neoficiale, derulate prin intermediul Pakistanului, China ar fi reușit ulterior să evite atacuri teroriste talibane de proporții asupra unor afaceri pe care le derulează deja în Afganistan, au apreciat o serie de analiști politici citați de AFP. Apropierea dintre cele două părți a devenit evidentă însă la începutul acestei săptămâni, când șeful diplomației chineze, Wang Yi, le-a transmis omologilor săi din Afganistan și Pakistan că este necesară „readucerea talibanilor în jocul politic”. 

Doi iepuri dintr-o lovitură

Pe lângă securizarea actualelor investiții și extinderea BRI în Afganistan, China speră să oprească și un posibil ajutor al talibanilor pentru frații lor musulmani din Xinjiang, chiar dacă agenda religioasă a islamiștilor radicali ridică mari suspiciuni în rândul liderilor de la Beijing. Deși se întinde pe o lungime de doar 76 de kilometri, la mare altitudine și fără punct de trecere, frontiera dintre Afganistan și China este tocmai prin Xinjiang. Deocamdată, chinezii par hotărâți să-și asigure însă bunăvoința tuturor liderilor afgani, pe o scenă politică extrem de divizată, indiferent de tabăra din care aceștia fac parte. 

„Chinezilor nu le strică să investească în talibani, oferindu-le și lor o șansă!”

Atta Noori, analist politic afgan