Actualul ambasador al Bulgariei la Paris, Marin Raikov, a fost numit de către preşedintele bulgar Rosen Plevneliev în fruntea unui Guvern de tehnicieni, care va conduce ţara până la alegerile legislative anticipate din 12 mai.
“Premierul trebuie să fie un bun diplomat, moderat, rezonabil şi competent. El trebuie să cunoască situaţia internaţională şi să apere interesele Bulgariei la Bruxelles”, a declarat preşedintele Plevneliev, citat de presa sofiotă şi de AFP.
Diplomat de carieră
Diplomat de carieră, Raikov, care are 52 de ani, a fost de două ori ministru adjunct al Afacerilor Externe, între 1998 şi 2001 în Guvernul de centru-dreapta al premierului Ivan Kostov şi în 2009 şi 2010 în Cabinetul lui Boiko Borisov, tot de centru-dreapta. Raikov a avut şi două mandate de ambasador la Paris, prima oară între 2001 şi 2005, a doua oară din 2010 până în prezent. El îi va urma la conducerea Cabinetului de la Sofia conservatorului Boiko Borisov, care a demisionat sub presiunea străzii, la 20 februarie, şi va ocupa şi postul de ministru al Afacerilor Externe.
Umbra lui Hernu în România
Raikov, care a susţinut întotdeauna politica euro-atlantică a Sofiei, este fiul diplomatului Raiko Nikolov, al cărui nume a fost citat în Franţa în cadrul afacerii Charles Hernu, cu ramificaţii până în România. Hernu a fost ministru francez al Apărării între 1981 şi 1985.
În 1996, săptămânalul francez L'Express a dezvăluit, bazându-se pe documente venite din Est, că Nikolov l-a recrutat ca informator pe Charles Hernu, care ar fi redactat între 1953 şi 1963 rapoarte politice pentru serviciile secrete bulgare, ruse şi române, reaminteşte AFP. Raiko Nikolov a admis că l-a cunoscut pe Charles Hernu, dar a dezminţit că l-a recrutat ca informator. Şi familia ministrului francez a respins aceste acuzaţii.
Aşteptări
“Premier din Champs-Élysées”, titrează cotidianul bulgar Standart, cu referire la nominalizarea lui Raikov, presa adăugând că noul premier trebuie să recurgă la talentul de diplomat pentru a calma tensiunea socială alimentată de sărăcie şi de o neîncredere crescândă în clasa politică, în timp ce Cabinetul său va avea puteri limitate. El trebuie să răspundă în special aşteptărilor protestatarilor care vor un control al instituţiilor şi al desfăşurării alegerilor din partea societăţii civile, în vederea combaterii corupţiei.