Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Kievul a exercitat numeroase presiuni asupra Alianței Nord-Atlantice pentru a obține, la summitul din 11 și 12 iulie, din Lituania, o declarație care să menționeze cu claritate că Ucraina va adera la blocul militar occidental, imediat după încheierea războiului. De asemenea, ucrainenii insistă pentru a obține o foaie de parcurs pentru integrarea lor.
O serie de membri ai NATO, cum ar fi SUA și Germania, sunt însă mult mai precauți, ferindu-se de orice decizie care, în opinia lor, ar putea arunca alianța vestică mai aproape de un război direct cu Rusia, ținând cont de sensibilitatea excesivă manifestată de Moscova față de extinderea Alianței Nord-Atlantice.
În acest context, într-un interviu acordat Reuters, președintele lituanian, Gitanas Nauseda, i-a sfătuit pe aliații NATO să nu țină cont de îngrijorările în privința provocării excesive a Kremlinului, în eventualitatea aducerii Ucrainei în structurile blocului militar condus de SUA.
„Nu ar trebui să ezităm să luăm decizii mai îndrăznețe, deoarece, în caz contrar, regimul Putin va ajunge la concluzia că aliații occidentali sunt prea slabi și trebuie împinși la colț, urmând să se predea într-un final”, susține Nauseda.
„Formularea noastră mai fermă în privința perspectivei de aderare a Ucrainei ar crește cu siguranță spiritul de luptă al soldaților ucraineni pe linia frontului, iar acest lucru este foarte important”, a adăugat el, în interviul citat.
Nauseda a mai precizat că, la reuniunea organizată săptămâna viitoare în țara sa, Ucraina ar putea primi atât o promisiune asupra obținerii unei căi mai ușoare de aderare la NATO după război, cât și o serie de angajamente de sprijin militar.
„Există unele state prudente în privința unei formulări mai puternice, în sprijinul Ucrainei. Observ însă, deja, o anumită schimbare de mentalitate a liderilor acestor țări”, a afirmat Nauseda.
„Înțelegem cu toți că, în acest moment, în mijlocul războiului, Ucraina nu este capabilă să adere imediat la NATO. Știm acest lucru. Ucrainenii înțeleg acest lucru. Dar trebuie să creăm proceduri, astfel încât să nu existe pierderi de timp, dacă războiul se va încheia și victoria va fi de partea ucraineană”, a adăugat el.
Nauseda se așteaptă ca președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, să vină la Vilnius, în pofida avertismentelor sale că nu ar avea „niciun rost” să se deplaseze, dacă Kievul nu primește „un semnal” concret la acest summit. „Sper că va fi aici și va juca un rol important în luarea deciziilor la Vilnius!”, a spus Nauseda.
Potrivit acestuia, mai multe țări pregătesc „un portofoliu suplimentar de obligații, de sprijin militar” pentru Ucraina, pe care îl vor anunța la reuniunea NATO.
Lituania, blindată de trupele germane
În contextul amenințării concrete reprezentate de Rusia, oficialitățile de la Vilnius așteaptă ca Germania să desfășoare, treptat, 4.000 de soldați în Lituania, cu familii și echipamente, până în 2027, a mai anunțat Nauseda.
Desfășurarea a fost promisă încă de săptămâna trecută de către ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, în timp ce Canada a luat decizia de a-și spori trupele din Letonia.
Deocamdată, Lituania se așteaptă la provocări, în timpul și după reuniunea organizată pe teritoriul său, de-a lungul graniței cu Belarus, acolo unde gruparea paramilitară rusească Wagner a primit refugiu, după rebeliunea contra Moscovei.
„Vă puteți aștepta ca luptătorii Wagner să apară la graniță, ca migranți sau cetățeni ai Belarusului. Ne putem aștepta la o mulțime de provocări acolo, în special înainte de summitul de la Vilnius sau după aceea”, a precizat președintele lituanian.
Tot el, și-a exprimat scepticismul în legătură cu posibilitatea ca Suedia să fie acceptată în NATO la summitul din Vilnius. Șansele ca țara nordică să se poată alătura blocului militar occidental în cadrul acestei reuniuni scad „cu fiecare zi care trece”, a spus Nauseda.
Suedia a solicitat să adere la NATO după invazia Rusiei în Ucraina, însă Turcia și Ungaria au blocat până acum ratificarea.
