Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Destinele ştiinţifice ale României şi Bulgariei se deosebesc major. Aceste perspective opuse arată că aderarea la UE nu garantează o transformare ştiinţifică de succes, în pofida accesului pe care îl oferă la banii şi expertiza din exterior şi a focalizării UE pe inovare. Pentru ca ştiinţa să înflorească, politica naţională este crucială, notează revista Nature, citată de Agerpres.
La patru ani de la aderarea României şi Bulgariei la UE, cele două ţări rămân vecine apropiate în partea de jos a clasamentelor Uniunii privind cheltuielile alocate cercetării şi statisticile rezultatelor cercetării. Dar situaţia lor în materie de cercetare ştiinţifică este diferită. În 2010, Bulgaria a redus bugetul Academiei de Ştiinţe cu 38%, la 75 milioane de leva (50 milioane dolari), obligându-i pe unii oameni de ştiinţă să-şi ia concediu fără plată. A redus bugetul agenţiei sale de finanţare cu peste jumătate, iar aceste niveluri se vor menţine în 2011. De asemenea, intenţionează să facă modificări organizatorice, un demers care, în opinia cercetătorilor bulgari, va stimula mediocritatea.
În aceeaşi perioadă, România a redus finanţarea Academiei Române cu doar 3% şi a crescut bugetul agenţiei sale de finanţare cu 44%, la 1,5 miliarde lei (0,5 miliarde dolari). În cadrul unui demers ce vizează ameliorarea standardului ştiinţei româneşti, guvernul a aprobat săptămâna trecută o lege cu greu câştigată, care întăreşte controlul de calitate strict asupra universităţilor şi introduce norme dure pentru evaluarea finanţării şi "peer review" ("judecata celor egali în competenţă", n.red). Oamenii de ştiinţă români care lucrează în afara ţării spun că schimbările le dau speranţa că într-o zi îşi vor putea continua cariera de cercetare înapoi acasă, în timp ce diaspora bulgară disperă.
După ce Bulgaria şi România au devenit democraţii în 1990, ambele au încercat să-şi reformeze organismele de cercetare şi universităţile în linie cu cele din Vest. Încă de la începutul procesului, au acordat autonomie academiilor lor de ştiinţă, care conduc şi reţele extinse de institute de cercetare şi care se aflau sub control de stat în perioada comunismului. Dar această autonomie a fost însoţită de puţină reformă, o chestiune ce a rămas o preocupare politică pentru mulţi ani. Până de curând, oamenii de ştiinţă din România au fost într-o situaţie la fel de disperată, precum cei din Bulgaria. Spre deosebire de Bulgaria, România continuă să susţină infrastructura sa de cercetare, folosind fondurile structurale ale UE pentru dezvoltarea regională.
În mod crucial, România a adoptat o legislaţie pentru a asigura că noile finanţări sunt bine cheltuite.
Guvernul lansează acum proiecte pentru a aduce ştiinţa românească în arena internaţională. În 2010, România a devenit membră cu drepturi depline a CERN, Laboratorul European pentru Fizica Particulelor Elementare, de lângă Geneva, şi membră fondatoare a două proiecte de cercetare pan-europeană: "Extreme Light Infrastructure", care va dezvolta cele mai intense lasere din lume pentru a studia materia la energii mari, şi Laboratorul pentru Cercetarea Ionilor şi Antiprotonilor (FAIR) din Darmstadt, Germania. Anul acesta, România va lansa un proiect de twinning, care va permite oamenilor de ştiinţă care lucrează în străinătate să înfiinţeze un laborator paralel în România. În acest fel ar putea contribui la ştiinţa din România fără a fi nevoie să rişte părăsirea unui loc de muncă bun în altă ţară, iar personalul local va putea beneficia de pe urma contactului mai mare cu ştiinţa internaţională.
În Bulgaria, lucrurile stau altfel: în noiembrie 2010, Ministerul Educaţiei de la Sofia a propus un amendament la legea care reglementa Academia Bulgară de ştiinţe (ABS), care ar readuce institutele sale înapoi sub controlul ministerului, cu fiecare institut finanţat separat. Amendamentul, care se aşteaptă să fie aprobat luna viitoare, nu arată modul în care ministerul va garanta obiectivele ştiinţifice ale institutelor. Oamenii de ştiinţă se tem că institutele vor fi închise sau lipsite de posibilitatea de a face cercetare relevantă pe plan internaţional. Membrii ABS abia îşi reveniseră după reducerea de 38% a bugetului anual, parte a unui program de austeritate la nivel de guvern, care a vizat în special ştiinţa. Ei au ieşit în stradă săptămânal şi au lansat o petiţie online, care a fost semnată de peste 7.000 de oameni de ştiinţă din întreaga lume, inclusiv opt laureaţi ai Premiului Nobel şi cinci laureaţi ai Fields Medal în matematică. Peter Gruss, preşedintele Societăţii Max Planck din Germania, i-a scris direct preşedintelui ABS, oferind sprijin moral. O sursă din cadrul ABS a declarat că oamenii de ştiinţă tineri din Bulgaria câştigă doar 175 de euro pe lună, iar în 2010 ? 670 de cercetători au părăsit academia şi nu au fost înlocuiţi (460 s-au pensionat şi restul sunt cercetători tineri, care nu mai văd un viitor acolo). Cât priveşte universităţile bulgăreşti, situaţia arată la fel de rău – aceste instituţii de învăţământ vor avea reduceri ale bugetului global cu 21%, la 170 milioane de euro în acest an, comparativ cu 2009. Universitatea de cercetare intensivă din Sofia ? care generează singură 30% din lucrările ştiinţifice şi brevetele Bulgariei ? trebuie să facă faţă unei reduceri cu 23% a bugetului, la 18 milioane de euro. Cercetătorii bulgari sunt de asemenea îngrijoraţi de o lege aprobată luna trecută, care le permite universităţilor să-şi facă propriile reguli pentru numirile academice şi nu oferă orientări sau criterii. O universitate va putea numi numai profesori cu liste de publicare puternice, în timp ce alta ar putea decide că o serie de publicări neglijabile sunt suficiente, deschizând uşa pentru nepotism. (Agerpres)
