Reprezentantul Rusiei la NATO, Dmitri Rogozin, a avertizat ieri organizaţiile occidentale NATO şi UE că va folosi forţa armată împotriva lor, dacă vor sfida decizia ONU.

REPRESALII - Moscova avertizează Occidentul că şi-a depăşit atribuţiile în Kosovo

Reprezentantul Rusiei la NATO, Dmitri Rogozin, a avertizat ieri organizaţiile occidentale NATO şi UE că va folosi forţa armată împotriva lor, dacă vor sfida decizia ONU.

Rusia ar putea “utiliza forţa” dacă NATO sau Uniunea Europeană va “sfida” viitoarea decizie a ONU în ceea ce priveşte recunoaşterea provinciei sârbe Kosovo, a fost mesajul care a reieşit din declaraţiile făcute ieri de reprezentantul Rusiei la NATO, Dmitri Rogozin. El a declarat că, “dacă în prezent Uniunea Europeană adoptă o poziţie unită sau NATO îşi depăşeşte atribuţiile ce-i revin conform mandatului său în Kosovo, aceste organizaţii vor sfida ONU şi atunci vom pleca şi noi (Rusia, n.r.) de la faptul că trebuie să utilizam o forţă brutală, o forţă armată, ca să ne respecte”.

VINOVAŢII. După primele manifestaţii de ieri, de la declararea unilaterală a independenţei provinciei sârbe, ce au degenerat în violenţe la Belgrad, inclusiv cu incendierea ambasadei americane, Rusia a declarat că, pentru toate acestea, sunt vinovate ţările care au recunoscut independenţa Kosovo. Alături de Serbia, Rusia, aliatul său istoric, a respins vehement independenţa provinciei sârbe, declarată duminică de majoritatea albaneză. La rândul lor, Statele Unite, considerate a fi principalul artizan al acestei independenţe, pe care au recunoscut-o necondiţionat, au calificat situaţia din Belgrad ca “intolerabilă”. Alături de SUA, mai multe ţări din Uniunea Europeană au recunoscut şi ele independenţa Kosovo sau au anunţat că urmează să o recunoască în următoarele zile. Printre ţările care s-au opus recunoaşterii noului stat se numără şi România.

UMBRA LUI MILOŞEVICI. Manifestaţiile violente de joi seară, din Serbia, de la Belgrad, au fost mai grave decât cele din perioada fostului preşedinte iugoslav Slobodan Miloşevici, mort în închisoarea de la Haga, unde fusese încarcerat pentru crime de război şi crime împotriva umanităţii, potrivit comentariilor făcute de Newsweek, în ediţia sa electronică. Imaginile cu tinerii sârbi mărşăluind pe străzi şi incendiind ambasade sau magazine, transmise de televiziuni, amintesc de mitingurile naţionaliste din vremea lui Miloşevici, scrie Newsweek, remarcând însă că imaginile de prim-plan şi de detaliu au lipsit pentru faptul că demonstranţii din Belgrad nu atacau numai jurnalişti străini, ci pe toţi, inclusiv pe ultranaţionaliştii sârbi, ceea ce, în opinia publicaţiei sus-citate, face ca lucrurile să fie mult mai grave decât în perioada mitingurilor care au dus la alungarea lui Miloşevici de la putere.

CRUCIADA COPIILOR. Dacă imaginile ar fi fost transmise mai de-aproape, în prim-planul manifestaţiilor apăreau copii de 9-10 ani, precum şi adolescenţi, suporteri ai cluburilor de fotbal sârbe, recunoscute pentru faptul că alimentează radicalismul. Puştii protestatari, continuă Newsweek, au fost văzuţi comunicând prin telefoane mobile cu părinţii lor, pe care încercau să-i liniştească, spunându-le că ei nu fuseseră prinşi în protestele violente de stradă. Totuşi, în urma acestei “cruciade a copiilor”, au fost rănite peste 100 de persoane, între care 54 de poliţişti şi patru jurnalişti străini, a căror identitate nu a fost încă divulgată. De asemenea, surse din spitalele la care au fost transportaţi răniţii au declarat că mulţi dintre tinerii răniţi erau în stare de ebrietate.

Kosovo, un butoi cu pulbere

Sute de oameni au ieşit ieri pe străzile din Kosovska Mitroviţa, însă nu a mai fost un protest liniştit, ca în ziua precedentă. Trupele de securitate au fost dublate şi puse în stare de alertă. Zeci de autocare cu studenţi sârbi au fost oprite de trupele speciale NATO de menţinere a păcii. Tinerii au ieşit din autocare şi agitau steagul Serbiei, manifestând nemulţumirea faţă de acţiunea forţelor internaţionale.

Poliţia din Kosovo întărise securitatea la punctele de frontieră cu Serbia, pentru a împiedica intrarea cetăţenilor sârbi în provincie, în scopul organizării de manifestaţii împotriva independenţei. Începând de ieri, de la ora 7:00, ora României, toţi cetăţenii sârbi care sosesc în Kosovo sunt consideraţi a fi “susceptibili că intenţionează să participe la manifestaţii de protest, astfel că vor intra selectiv în Kosovo”, se arată într-un comunicat al poliţiei kosovare.

LECŢIA BELGRAD. “Măsurile au fost luate pentru păstrarea ordinii publice şi a păcii în Kosovo, după evenimentele de la Belgrad”, continuă comunicatul. Cu toate acestea, numeroşi sârbi, care se deplasau cu propriile autoturisme, au primit permisiunea să intre în Kosovo pe la punctul de trecere Jarinje (nord), alăturându-se protestelor organizate de marţi la Kosovska Mitroviţa. Protestatarii au aruncat petarde şi torţe spre principalul pod care uneşte cele două comunităţi.

După intervenţia forţelor de ordine, protestul a continuat cu calm. Un corespondent AFP scria ieri că a observat că pe la punctul de trecere Jarinje, incendiat marţi, au pătruns în Kosovo autocare cu studenţi sârbi care se vor alătura colegilor din Kosovska Mitroviţa, unde trăieşte o importantă comunitate de etnici sârbi.

Studenţii, însoţiţi de rectorul Universităţii din Belgrad, au primit permisiunea să treacă în Kosovo după o oră de negocieri, dar după câteva zeci de minute convoiul a fost întors la punctul de trecere a frontierei.