Oficial, în scrisoarea adresată de Berlin şi Paris înaltelor foruri europene din 21 decembrie 2010, principala temere formulată de opozanţii aderării celor două ţări, deja membre ale UE, şi la spaţiul Schengen a fost legată de faptul că această intrare ar fi "prematură". În controversata scrisoare, Germania şi Franţa au pornit de la faptul că în România şi Bulgaria nu există încă un mediu satisfăcător din punct de vedere juridic şi administrativ în domeniile securităţii şi justiţiei, că încă există corupţie la toate nivelurile şi crima organizată este foarte activă. Astfel, României şi Bulgariei i se reproşau chestiuni ce ţin de obiective prevăzute de Mecanismul de Cooperare şi Verificare cu referire specială la domeniul justiţiei, dar, paradoxal, în acelaşi document, cele două ţări precizau că, "oficial, nu trebuie făcută nici o legătură între aderarea la Schengen şi MCV.
La sfârşitul săptămânii trecute, când încă nu păreau sigure "ameninţările" Berlinului şi Parisului, a fost pusă bomboana pe colivă: Ungaria, care preluase preşedinţia semestrială a UE de numai o săptămână, a ieşit la rampă, confirmând temerile celor două candidate care tot mai băteau la porţile Schengen şi anunţând că aderarea României şi Bulgariei va fi amânată. Iniţial, anunţul a fost făcut de ministrul ungar de Interne, Sandor Pinter, iar ştirea, publicată de agenţia germană de presă DPA, după cum informează site-ul euractiv.com. Dar după reacţia nervoasă a Bucureştiului, autorităţile ungare au dezminţit informaţia, anunţând că vor emite o declaraţie oficială pe această temă. După câteva ore, agenţia ungară de presă MTI dezminţea declaraţia ministrului de Interne făcută DPA, anunţând cu multă diplomaţie, într-un comunicat al Ministerului de Externe de la Budapesta, că "aderarea României şi Ungariei la spaţiul Schengen rămâne o prioritatea pentru preşedinţia ungară a UE".
La Bucureşti, după ce s-a aflat de anunţul ungar, preşedintele Traian Băsescu a reacţionat imediat dur, afirmând, între altele, că românii nu mai trebuie să fie priviţi ca nişte "viermi" şi că "merită şi ei respect" din partea celorlalte ţări europene. "Nu vom mai accepta discriminare din partea nimănui, chiar dacă ar veni şi din partea celor mai puternice state ale Uniunii. Trebuie să beneficiem de aceleaşi condiţii de aderare de care au beneficiat până acum toate ţările membre ale Schengen", a afirmat Băsescu. Şi preşedintele Senatului, Mircea Geoană, a luat poziţie, afirmând că decizia de amânare privind intrarea României în Schengen "este extrem de nedreaptă şi contravine legilor europene".
În realitate, temerile opozanţilor intrării celor două ţări în acest spaţiu este că acestea nu ar fi încă pregătite pentru a opri valul de imigranţi ilegali care ar putea profita de o relaxare a securităţii de-a lungul frontierelor cu Republica Moldova şi Ucraina, pe de-o parte, iar, pe de alta, cu regiunile de coastă ale Mării Negre.
Respingerea celor două ţări poate avea însă efecte asupra întregului spaţiu european şi comunitar, prin faptul că, aşa cum consideră unii analişti politici, ar putea însemna şi o nouă împărţire a Europei pe blocuri, din cauza unor divergenţe de interese ce par să se contureze tot mai bine între ţările central şi est-europene şi vechile democraţii europene. "Verdictul" pentru România şi Bulgaria va fi dat de Consiliul de Miniştri ai UE la data de 24 februarie.
Citește pe Antena3.ro