De mai mulţi ani, turismul este motorul economiei spaniole, dar acest lucru generează şi tensiuni semnificative în rândul populaţiei, în special în destinaţii turistice populare precum Barcelona, Malaga, Insulele Baleare şi Insulele Canare, unde protestele împotriva turismului excesiv sunt frecvente.
Noul record stabilit în 2025 este "un succes colectiv pentru întreaga ţară", a declarat Jordi Hereu într-o conferinţă de presă la Madrid, la care a prezentat un bilanţ al anului trecut.
Ministrul spaniol a salutat creşterea de 6,8% faţă de anul precedent a veniturilor din turism, care au ajuns la 135 de miliarde de euro în 2025, subliniind beneficiile economice semnificative generate de acest aflux masiv de turişti.
Spania, care se apropie de Franţa ca principala destinaţie turistică mondială, este "foarte atractivă", "o ţară care captivează", a continuat Jordi Hereu, care a făcut totuşi un apel pentru "diversificarea" ofertelor turistice pentru "o calitate mai mare".
Turismul a reprezentat 12,6% din PIB-ul Spaniei în 2024, conform ultimelor cifre oficiale publicate de Institutul Naţional de Statistică (INE).
Numărul record de vizitatori aşteptat în 2025 ar trebui, printre altele, să permită economiei spaniole să înregistreze o creştere de 2,9% în 2025, potrivit guvernului de la Madrid, mai mult decât dublu faţă de creşterea medie din zona euro.
Însă turismul de masă provoacă şi tensiuni în Spania, unde populaţia se plânge de creşterea vertiginoasă a chiriilor, de un sector comercial din ce în ce mai orientat către turişti şi de impactul asupra mediului al unui astfel de aflux. Astfel, în încercarea de a linişti publicul, mai multe regiuni şi municipalităţi au anunţat deja măsuri pentru limitarea acestor inconveniente, cum ar fi Barcelona, care a promis că nu va reînnoi autorizaţiile pentru aproximativ 10.000 de apartamente care sunt închiriate în scop turistic, care urmează să expire în noiembrie 2028.
"Suntem pe cale să creştem în felul, în ritmul şi cu elementele calitative pe care le considerăm de dorit pentru modelul "triplei sustenabilităţi": economice, sociale şi de mediu", a declarat Jordi Hereu ca răspuns la aceste critici.
AGERPRES


