Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Condamnat pentru asasinat, Miguel Carcano ispăşeşte la Sevilia o pedeapsă cu închisoarea de 21 ani şi 3 luni. Până acum, toată lumea avea acces la această informaţie, dacă dădea căutare cu numele lui pe Google.
Curtea Europeană de Justiţie (CEJ) a decis, la 13 mai, că motoarele de căutare vor trebui să şteargă anumite informaţii la cererea unui utilizator, în cazul în care acestea îi lezează onoarea. Respectiva decizie a stârnit reacţii atât în presa europeană, cât şi în cea americană, informează Courrier International.
AFP notează că decizia constituie o surpriză, căci vine contra unui aviz al avocatului general, care era respectat de Curte. Acesta apreciase în iunie 2013 că Google nu este responsabil de datele personale care apar în paginile sale şi că dreptul la eliminarea digitală a datelor nu poate fi invocat în ceea ce priveşte motorul de căutare.
Google a catalogat decizia drept dezamăgitoare şi a precizat că are nevoie de timp pentru a analiza implicaţiile acesteia.
Să ne imaginăm acum că Miguel Carcano va cere, odată ieşit din puşcărie, suprimarea tuturor rezultatelor (căutării) care fac referinţă la dosarul său, pe motiv că acestea i-ar prejudicia dreptul la protecţia unor date personale. Cererea sa va trebui onorată? Da, potrivit deciziei CEJ.
Decizia judiciară controversată, luată la Luxemburg, atacă fundamentul propriu-zis al internetului. Cercetarea este scopul fundamental al internetului, un instrument de relaţionare. Se pare că judecătorii nu au înţeles cum funcţionează Internetul şi, potrivit cotidianului spaniol El Mundo, ei ar trebui să explice de asemenea de ce privilegiază dreptul la onoare în detrimentul celui la informaţie.
Reacţia acestui cotidian este împărtăşită de mai multe articole apărute în presa din întreaga lume, dar şi de oamenii de rând, care au comentat în fel şi chip decizia CEJ pe reţelele de socializare. Ceea ce trebuie înţeles este funcţionarea tehnică a Internetului şi a motoarelor sale de căutare: capacitatea de a lega conţinuturile preexistente, indexându-le şi propunându-le de o manieră ordonată utilizatorilor, în funcţie de cuvintele-cheie tastate.
În calitate de motor de căutare, Google nu creează şi nici nu distruge conţinuturi, ci doar le leagă. Cu toate acestea, acum lui Google i se cere să devină “gardianul dreptului la uitare”, notează El Pais. Dincolo de dificultatea practică în ceea ce priveşte punerea în aplicare a acestei decizii, ea ar putea crea un antecedent ce limitează libertatea de informare sau de expresie, subliniază publicaţia spaniolă.
Pentru cotidianul britanic The Independent, acest lucru s-ar putea dovedi un mijloc util pentru a “refasona amprenta digitală a utilizatorilor”, în timp ce apărătorii protecţiei informaţiilor văd în aceasta o victorie împotriva greilor Internetului. Principul este unul interesant la nivel personal, însă destabilizant la nivel general, atenţionează publicaţia britanică.
La rândul său, publicaţia portugheză Publico salută decizia, însă evocă aceeaşi problemă. Decizia CEJ este una istorică şi în acelaşi timp insuficientă pentru a putea permite ca erorile trecutului, prezente în lumea virtuală, să nu umbrească viitorul din viaţa reală. Însă ea poate limita prejudiciile aduse, subliniază Publico.
Până la ce punct societatea are dreptul să ştie trecutul delincvent sau ilicit al unui cetăţean? Dezbaterea rămâne una deschisă, conchide cotidianul catalan La Vanguardia.
De partea americană, reacţiile la decizia CEJ sunt numeroase şi puternice. Această nouă decizie schimbă datele pentru întreprinderile americane, titrează cotidianul USA Today. Potrivit lui Trevor Hughes, preşedintele Asociaţiei internaţionale a experţilor în protecţia vieţii private, “vor rezulta schimbări fundamentale în domeniul protejării vieţii private, dar şi în ceea ce priveşte în general economia informaţiilor”.
Dorinţa de a le permite oamenilor să şteargă informaţiile jenante este de înţeles, însă decizia CEJ ar putea fragiliza libertatea presei şi dreptul la exprimare, potrivit New York Times. A cere unor motoare de căutare să suprime milioanele de legături care rezultă din această căutare ar putea avea consecinţe nefaste. Cu o astfel de cenzură europenii ar putea fi mult mai puţin informaţi, iar jurnaliştilor şi disidenţilor le-ar putea fi mult mai greu să-şi facă auzită vocea, scrie cotidianul american. (D.I)
Citește pe Antena3.ro
