„Libertatea de exprimare, libertatea de opinie este un bun preţios, în Suedia şi în toate celelalte ţări ale NATO. De aceea, aceste acte inadecvate nu sunt automat ilegale.”, a spus el.
Sâmbătă după-amiază, în cadrul unei manifestaţii autorizate de poliţia suedeză în apropierea ambasadei Turciei, extremistul de dreapta Rasmus Paludan, cu dublă cetăţenie suedeză şi daneză, a ars un exemplar din Coran, protestând astfel față de negocierile suedeze cu Ankara privind NATO.
„Guvernul suedez a condamnat această manifestaţie în termeni foarte clari.”, a afirmat șeful blocului militar transatlantic. Luni, preşedintele Erdogan a reacţionat ferm, declarând că Suedia, candidată la aderarea la NATO, nu mai poate conta pe „sprijinul” Ankarei după acest incident.
Turcia blochează din mai intrarea Suediei - şi a Finlandei - în NATO, acuzându-le că adăpostesc militanţi şi simpatizanţi kurzi pe care îi consideră drept "terorişti", în special pe cei din Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) şi pe aliaţii acestuia din nordul Siriei şi Irak.
Pentru Ankara, orice eventual progres depinde de măsurile suedeze de extrădare a persoanelor acuzate de Turcia de terorism sau de participare la tentativa de lovitură de stat din 2016 împotriva lui Erdogan.
În pofida acestui context, Stoltenberg a apreciat că Turcia a fost până în prezent destul de cooperantă în dezbaterea privind aderarea la NATO.
Ratificarea protocoalelor de aderare nu trebuie acum să eşueze pe ultimii metri. „Sunt în contact strâns cu Finlanda şi Suedia şi, desigur, cu aliatul nostru Turcia.”, a adăugat el.
Potrivit acestuia, 28 din cele 30 de ţări ale NATO şi-au dat deja acordul în parlamentele lor naţionale. „Şi, desigur, îi rog pe aliaţii rămaşi - Ungaria şi Turcia - să accelereze aceste proceduri în parlamentele lor.”, a mai precizat Stoltenberg.