SUA exercită presiuni pentru a reduce influenţa Europei la FMI

Statele Unite face presiuni asupra Europei, în negocieri derulate în spatele uşilor închise, pentru a determina statele europene să-şi reducă influenţa în cadrul conducerii Fondului Monetar Internaţional (FMI) în favoarea unor economii emergente mari, precum China şi Brazilia.

Iniţiativa SUA se încadrează în discuţiile care precedă summit-ul liderilor G20, grupul celor mai mari economii industrializate şi emergente ale lumii, care va avea loc în perioada 24-25 septembrie, la Pittsburgh, scrie The Wall Street Journal, citat de Mediafax.

Miniştrii de Finanţe şi şefii băncilor centrale din statele G20 participă, vineri şi sâmbătă, la Londra, la o reuniune pregătitoare menită să stabilească principalele teme de discuţie pentru summit-ul de la finele lunii septembrie.

G20 trebuie să determine cum vor fi reformate instituţiile internaţionale create la finele celui de-Al Doilea Război Mondial, printre care şi FMI, pentru a le adapta mai bine noilor schimbări de pe scena economică mondială, unde puterea şi influenţa se echilibrează între puterile tradiţionale, statele industrializate, şi marile economii emergente.

"Schimbările vor necesita foarte multe negocieri. Dar suntem într-o dispoziţie favorabilă negocierilor", a declarat, pentru WSJ, un oficial G20 dintr-o ţară emergentă puternică.

Statele Unite promovează două propuneri. Prima dintre acestea prevede restrângerea boardului FMI la 20 de membri, de la 24 în prezent, până în anul 2012, însă fără retragerea vreunei ţări emergente care deţine deja propriul fotoliu. Washingtonul nu precizează care state ar trebui să renunţe la votul din conducerea Fondului, însă, potrivit WSJ, "este clar că unele vor fi din Europa".

În prezent, boardul FMI are opt directori executivi care reprezintă ţările din care provin, respectiv Statele Unite, Japonia, Franţa, Marea Britanie, Germania, China, Rusia şi Arabia Saudită, şi alţi 16 care reprezintă grupuri de state. Multe dintre cele 16 grupuri de state sunt reprezentate de europeni.

Comisia Europeană (CE) s-a pronunţat în favoarea integrării celor 16 state ale zonei euro într-un singur grup, care să deţină un singur fotoliu de membru în boardul FMI. Propunerea CE a fost respinsă de mai mulţi lideri politici europeni.

Ministrul francez al Economiei, Christine Lagarde, a declarat, în această săptămână, că Franţa nu doreşte ca toate statele din zona euro să fie reprezentate de un singur director.

A doua propunere înaintată de SUA ar transfera 5 puncte procentuale de deţinere la FMI de la statele industrializate către cele emergente. În prezent, economiile dezvoltate deţin circa 60% din Fond. Consecinţa acestei propuneri ar fi şi scăderea influenţei Europei în boardul instituţiei.

Economia Statelor Unite şi cea a zonei euro sunt similare ca anvergură, însă deţinerea statelor europene la FMI este de circa de două ori mai mare decât cea a SUA, potrivit economistului american Edwin Truman, care a ocupat poziţia de secretar de stat în Trezoreria americană în timpul administraţiei Clinton şi a fost consilierul actualului secretar general al Trezoreriei, Timothy Geithner, în perioada pregătitoare a summit-ului G20 din luna aprilie.

Oficialii europeni consideră că poziţia Washingtonului este prea directă şi nu ţine cont de faptul că unele state emergente sunt suprarerpezentate comparativ cu importanţa lor pe scena economică globală.

Liderii europeni se referă în principal la influenţa Arabiei Saudite la FMI, dar doresc totodată să elimine dreptul de veto controlat de Statele Unite, care poate bloca acele decizii care necesită o majoritate de cel puţin 85%.