Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Liderul de la Chişinău, Vladimir Voronin, a anunţat în cadrul unei întîlniri care a avut loc la Tiraspol cu mediatorii şi observatorii în soluţionarea diferendului transnistrean că începînd cu anul viitor bugetul naţional va include un fond special "pentru reîntregirea ţării".
Liderul de la Chişinău, Vladimir Voronin, a anunţat în cadrul unei întîlniri care a avut loc la Tiraspol cu mediatorii şi observatorii în soluţionarea diferendului transnistrean că începînd cu anul viitor bugetul naţional va include un fond special "pentru reîntregirea ţării". Acesta, potrivit preşedintelui moldovean, va fi completat cu fonduri de la donatorii străini.
Deşi întîlnirea de marţi de la Tiraspol se anunţa a fi una
menită să deblocheze procesul de negocieri care stagnează de mai bine de doi
ani, negociatorii străini şi preşedintele Voronin nu au putut face decât un
schimb de impresii, consolîndu-se reciproc că situaţia în Transnistria este mai
calmă decît în Osetia de Sud. Şi asta pentru că şeful grupării separatiste Igor
Smirnov nu a venit la întîlnire. El l-a trimis să conspecteze rezultatele discuţiilor
pe adjunctul său, Alexandr Koroliov, care nu a fost în stare să formuleze o
poziţie clară a Tiraspolului faţă de perspectiva reluării procesului de
negocieri.
Vladimir Voronin a reiterat că Chişinăul pledează pentru soluţionarea diferendului transnistrean pe cale paşnică şi doar în formatul 5+2 din care fac parte UE şi SUA ca observatori şi, pe de altă parte, mediatorii Rusia, Ucraina, OSCE şi părţile implicate în conflict – Chişinău şi Tiraspol. Liderul de la Chişinău a insistat ca recentele propuneri înaintate de Preşedinţia de la Chişinău să fie aprobate în formatul 5+2, iar începînd cu anul viitor să fie instituit un fond special pentru reîntregirea Moldovei. La etapa iniţială, a precizat liderul moldovean, banii din acest fond vor fi cheltuiţi "pentru realizarea măsurilor de consolidare a încrederii dintre Chişinău şi Tiraspol". Asta înseamnă derularea unor proiecte comune cu caracter economic, umanitar şi cultural şi, în perspectivă, unificarea organelor de forţă de pe cele două maluri ale Nistrului.
UNANIMI.
Reprezentantul special al preşedintelui în exerciţiu al OSCE, ambasadorul Heikki
Talvitie, a exprimat disponibilitatea statelor membre ale OSCE de a contribui
la acest fond. La rîndul lor, reprezentantul special al UE în Republica
Moldova, Kalman Mizsei, şi asistentul adjunct al Secretarului de Stat al SUA
pentru afaceri europene şi euroasiatice, David Merkel, au fost unanimi în ideea
că "propunerile de reglementare transnistreană, înaintate de conducerea
Moldovei, reprezintă un bun punct de pornire a negocierilor cu privire la
statutul special al Transnistriei".
Cu alte cuvinte, SUA şi UE susţin iniţiativele preşedintelui Voronin de a oferi Transnistriei statut de "Republică" şi de repartizare a unui număr de locuri în Legislativul de la Chişinău exponenţilor grupărilor politice din Transnistria – iniţiative considerate extrem de periculoase de unii lideri ai opoziţiei şi de reprezentanţii societăţii civile din Republica Moldova. Cît nu ar părea de straniu, deşi Moscova a contribuit la formularea acestor propuneri, se pare că acum crede că acestea ar dezavantaja-o.
Prezent la întrevedere, diplomatul rus, Valerii Nesteruşkin, a declarat că fără fortificarea încrederii între Chişinău şi Tiraspol, prin acţiuni practice, reglementarea politică a diferendului nu poate fi abordată decît sub aspect teoretic. De remarcat că despre evacuarea armamentului şi a trupelor ruse din Transnistria, considerate de observatorii independenţi ca "garant al separatismului transnistrean", nu s-a discutat absolut nimic.
