În 1991, când s-a prăbuşit URSS, multă lume credea că ruşii vor avea şansa să devină cetăţenii unei democraţii asemănătoare cu cele occidentale. Însă contribuţia lui Vladimir Putin la istoria recentă a Rusiei a pus această ţară pe o cale total diferită, scrie The Economist.
Totuşi, există persoane care nu vor să vadă adevărata faţă a liderului de la Kremlin.
Doborârea avionului cu aproape 300 de oameni la bord în estul Ucrainei este o tragedie, dar şi o măsură a răului făcut de Vladimir Putin, notează The Economist, conform jurnal.md.
"În timpul mandatelor sale, Rusia a devenit încă o data un loc unde adevărul şi minciuna nu pot fi separate una de alta. (...) Domnul Putin susţine că este patriot, însă el reprezintă o ameninţare - după standardele internaţionale, ale vecinilor săi şi chiar ale poporului rus, care este intoxicat de propaganda anti-Occident", se arată în articolul citat.
Putin a dat vina pe Ucraina pentru doborârea avionului, însă dovezile au arătat că militanţii pro-ruşi au fost autorii atacului şi ca ei au tras cu racheta, crezând că ţinta este o aeronavă militară. Mai mult, există şi nişte interceptări în care liderii rebelilor susţin exact acest lucru.
Însă cum este implicat Putin în acest caz? În primul rând, se pare că racheta respectivă a fost adusă de la ruşi, echipa din spatele atacului a fost antrenată tot în Rusia, iar ulterior echipamentul a fost trimis... în Rusia.
"Pe de altă parte, implicarea lui Putin poate fi privită şi într-un sens mai larg, având în vedere că acesta este războiul lui", arată The Economist. Publicaţia scrie că liderii autoproclamatei Republici Populare Doneţk nu sunt separatişti ucraineni, ci cetăţeni ruşi care sunt sau au fost membri ai serviciilor secrete din Moscova.
Fostul lor coleg, Vladimir Putin, a finanţat războiul şi i-a înarmat cu tancuri şi artilerie. "Separatiştii au apăsat pe trăgaci, dar Putin a tras sforile", mai arată publicaţia citată. The Economist susţine că incidentul recent ar fi trebuit să îl facă pe liderul rus să renunţe măcar puţin la atitudinea sa faţă de ce se întâmplă în estul Ucrainei, însă acest lucru nu s-a întâmplat. Din două motive.
Primul răspuns la atacurile Occidentului este minciuna, iar oamenii lui Putin au emis teorii care mai de care mai incredibile despre doborârea avionului. În al doilea rând, el este prins în reţeaua sa de neadevăruri, astfel că nu îşi permite să iasă în spaţiul public şi să recunoască adevărul.
Însă minciuna are picioare scurte, mai ales că devine din ce în ce mai evident că liderul de la Kremlin şi oamenii săi au furat o mulţime de bani de la poporul rus. "Legat de ce se întâmplă în Ucraina: Occidentul a impus sancţiuni minore Rusiei după anexarea Crimeii şi a ameninţat că le va înăspri dacă va invada estul Ucrainei. Însă Putin exact asta a făcut:trupe plătite de statul rus, chiar dacă nu purtau uniformele lor, au ajuns să controleze o parte din ţara vecină. Însă Occidentului i s-a părut convenabil să creadă minciunile lui Putin, iar sancţiunile au fost insuficiente şi aplicate prea târziu. În plus, chiar şi după ce el a continuat să finanţeze rebelii din Ucraina, liderii UE şi SUA au ezitat", se arată în articolul citat, care aminteşte că nici măcar după doborârea avionului cu aproape 300 de oameni la bord reacţia Occidentului nu a fost una dură.
În consecinţă, The Economist le cere oficialilor UE şi SUA să înfrunte adevărul crud: comunicarea şi resetarea legăturilor cu Rusia nu vor face din Putin un lider normal. "Occidentul ar trebui să impună acum sancţiuni dure, să urmărească prietenii săi corupţi şi să îl facă să spună adevărul", consideră sursa citată, care mai menţionează că, dacă nu se va întâmpla acest lucru, atunci europenii, americanii şi restul lumii pătează memoria oamenilor nevinovaţi care au murit în incidentul aviatic din estul Ucrainei.