La nouă ore distanţă şi cu o magnitudine de 7,8 în Turcia şi 7,5 în Siria pe scara Richter, cutremurele în cauză au fost cele mai violente dezastre naturale din regiune înregistrate în ultimul secol, potrivit CNBC.
La momentul redactării acestui articol, bilanţul cutremurelor depăşeşte 12.000 de morţi, multe persoane fiind încă dispărute şi grav rănite. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a estimat la 23 de milioane numărul persoanelor afectate de dezastru. Cel puţin 6.000 de clădiri s-au prăbuşit, multe dintre ele având încă locuitori în interiorul lor. Eforturile de salvare continuă să fie prioritatea principală, cu aproximativ 25.000 de oameni desfăşuraţi în Turcia şi alte mii de persoane trimise de peste hotare - dar o furtună de iarnă aspră ameninţă acum vieţile supravieţuitorilor şi ale celor încă prinşi sub dărâmături.
Siria, devastată de 12 ani de război şi terorism, este cel mai puţin pregătită să facă faţă unei astfel de crize. Infrastructura sa este puternic epuizată, iar ţara se află în continuare sub sancţiuni occidentale.
În timp ce praful catastrofei încă se aşterne, analiştii regionali se concentrează asupra efectului pe termen mai lung pe care catastrofa l-ar putea avea asupra Turciei, o ţară a cărei populaţie de 85 de milioane de locuitori era deja sufocată de probleme economice.
Anul acesta va reprezenta un punct de cotitură critic pentru Turcia, care se apropie de alegerile prezidenţiale din 14 mai. Rezultatul acestor alegeri - indiferent dacă actualul preşedinte Recep Tayyip Erdogan rămâne sau nu la putere - are consecinţe masive pentru populaţia, economia, moneda şi democraţia Turciei.
Răspunsul lui Erdogan la dezastru va juca acum un rol major în viitorul său politic.
„Dacă efortul de salvare este gestionat greşit şi oamenii devin frustraţi, vor exista reacţii negative", a declarat marţi Mike Harris, fondatorul Cribstone Strategic Macro, pentru CNBC. „Şi cealaltă problemă, desigur, este cea a clădirilor, sever afectate de seism. În măsura în care acestea au fost construite în conformitate cu noile coduri şi autorităţile nu au impus reglementări, ar putea exista o ripostă serioasă pentru Erdogan".
În ceea ce priveşte economia Turciei, situaţia va deveni şi mai tulbure în contextul dezastrului recent. Declinul economic al Ankarei a fost alimentat de o combinaţie între preţurile ridicate ale energiei la nivel mondial, pandemia Covid-19 şi războiul din Ucraina şi, în principal, de politicile economice conduse de Erdogan, care au suprimat ratele dobânzilor în ciuda inflaţiei în creştere, trimiţând lira turcească la un minim record faţă de dolar. Rezervele valutare ale Turciei au scăzut brusc în ultimii ani, iar deficitul de cont curent al Ankarei a crescut vertiginos.
Lira turcească a pierdut aproape 30% din valoarea sa faţă de dolar în ultimul an, afectând grav puterea de cumpărare a turcilor şi afectând popularitatea lui Erdogan.
Pe plan internaţional, viitorul Turciei afectează războiul din Ucraina, având în vedere rolul de mediator al lui Erdogan între Ucraina şi Rusia. Turcia este principalul membru NATO care încă mai stă în calea aderării Suediei şi Finlandei la puternica alianţă de apărare.
Ankara intermediază, de asemenea, iniţiativa pentru cereale la Marea Neagră între Ucraina şi Rusia, care permite exportul de provizii vitale de cereale din Ucraina către restul lumii, în ciuda blocadei navale ruseşti asupra porturilor ucrainene de la Marea Neagră.
Răspunsul lui Erdogan la cutremure - şi performanţa electorală ulterioară - va avea un impact asupra tuturor acestor aspecte.
(sursa: Mediafax)