Mii de persoane au fost puse sub ascultate în ultimii trei ani, printre care şi premierul Recep Tayyip Erdogan, şeful serviciilor secrete şi numeroşi jurnalişti, a anunţat presa guvernamentală turcă.
Potrivit cotidianelor Yeni Safak şi Star, telefoanele acestor personalităţi au fost spionate din ordinul poliţiştilor sau magistraţilor apropiaţi confreriei predicatorului musulman Fethullah Gulen, până de curând fidel aliat al şefului Executivului, căreia Erdogan i-a declarat război, acuzând-o că ar fi la originea unui scandal politico-financiar fără precedent, care îi zdruncină regimul.
Ziarele Yeni Safak şi Star, care publică o listă cu numele şi numerele de telefon ale unora dintre persoanele care ar fi fost afectate în ultimii trei ani în cadrul a ceea ce au numit cel mai mare scandal în materie de interceptări din istoria Turciei, vorbesc despre peste 7.000 de cetăţeni turci interceptaţi.
Un procuror acuzat de aceste ziare în cadrul acestui scandal a negat categoric că a ordonat interceptările. “Aceste afirmaţii sunt lipsite de fundament. Nicio operaţiune ilegală n-a fost ordonată”, a afirmat Adnan Cimen pentru ziarul Milliyet, fără a face alte precizări.
Susţinătorii lui Fethullah Gülen aveau, până de curând, influente poziţii în poliţia şi justiţia turcă, însă Guvernul a înlocuit recent mii de funcţionari în încercarea de a dilua această putere, potrivit presei din Turcia.
Unul dintre oficialii supuşi presupuselor interceptări, ministrul Energiei, Taner Yildiz, s-a arătat indignat de această informaţie şi a declarat că spionajul telefonic este o problemă care a afectat întreaga societate. Aceasta este totodată o problemă a opoziţiei, a presei, a ONG-urilor. “Ei au înregistrat totul cu argumente care ar face pe oricine să râdă”, a declarat el presei.
Guvernul a spus de mai multe ori că operaţiunea anticorupţie lansată de Parchet la 17 decembrie, care a obligat la plecarea din Guvern a patru miniştri, era o “lovitură judiciară” dată de structuri din sistemul judiciar şi poliţie la ordinul mişcării lui Fethullah Gülen.
De când a început ancheta anticorupţie, Executivul a transferat nu numai mii de poliţişti, ci şi sute de judecători şi procurori, suspectaţi de a simpatiza cu mişcarea islamistă, până acum câteva luni aliat al Guvernului.
Opoziţia şi presa turcă au criticat aceste transferuri ca o formă de a obstrucţiona ancheta judiciară care afectează partidul aflat la putere, potrivit aceleiaşi surse.
Aceste interceptări ar fi fost puse în practică începând din 2011, în cadrul unei anchete deschise referitoare la o pretinsă “organizaţie teroristă”, potrivit ziarelor citate.
Informaţia intervine într-un moment în care Parlamentul turc dezbate un proiect de lege controversat al Guvernului Partidului Justiţiei şi Dezvoltării (AKP), la putere din 2002, destinat întăririi prerogativelor MIT, serviciile de informaţii, în special de interceptări telefonice administrative.
Erdogan, care a reunit luni cadrele partidului său AKP, a declarat că aceste dezvăluiri arată cât este de necesară legea privind MIT, potrivit posturilor turce de televiziune.
Unul dintre vicepreşedinţii Partidului Republican al Poporului (CHP), principala forţă a opoziţiei, Faruk Logoglu, şi el victimă a interceptărilor, a văzut în aceste informaţii dorinţa lui Erdogan de a “susţine retorica sa a statului paralel utilizată contra mişcării Gulen”.
De la dezvăluirile de la jumătatea lui decembrie privind anchetele anticorupţie vizând zecile de apropiaţi ai puterii, Erdogan îşi acuză foştii aliaţi din confreriea Gulen că manipulează aceste dosare pentru a-l destabiliza în ajunul alegerilor municipale de la 30 martie şi prezidenţiale din august 2014. Apropiaţii lui Gulen dezmint categoric aceste afirmaţii.
În afara epurărilor masive din rândurile poliţiei şi justiţiei, premierul turc a făcut să fie adoptate două legi care întăresc controlul asupra Internetului şi justiţiei, denunţate în Turcia şi străinătate drept autoritare şi liberticide.