Un orasel de romani in apropiere de Madrid

In Coslada, un orasel de 80.000 de locuitori de la 20 de kilometri de capitala Spaniei, se da mai des "Buna ziua" decat "Buenos dias". Romanii sunt peste tot, chiar daca Primaria insista ca doar 10% din populatie e formata de imigranti. In realitate, sunt aproximativ 20.000 de romani, care si-au creat, intr-o localitate de provincie mai putin pretentioasa decat Capitala, viata pe care o aveau acasa, in Romania.

ACASA. Romanii din Spania si-au creat din provincia Coslada propria casa

Cand sotul Neliei Parcalabescu intra seara, dupa o zi de munca la firma de constructii, in apartamentul de la etajul doi din zona buna a Cosladei, ofteaza greu si apoi rade. Stie ca nici in seara asta nu-i va tihni meciul din Liga Campionilor. Nelia, sotia, e din nou cu doi romani pe care ii sfatuieste in legatura cu ce acte le trebuie, cum sa faca rost de ele ca sa poata sta legal in Spania.

Si joaca Barcelona cu Chelsea, e un meci important. Dar asta este, "la mine acasa e birou de asociatie", rade pitesteanul pe sub mustata, in timp ce Nelia mai iese a treia sau cine stie a cata oara la geam ca sa raspunda altor doua fete care au nevoie de sfatul ei. Femeia a infiintat o asociatie de romani in Coslada si San Fernando si incearca sa faca totul ca spaniolii care se simt invadati sa-i inteleaga pe romani. Nelia s-a mai oferit voluntar si lucreaza la Consulatul din Madrid ca sa-si ajute compatriotii "ilegali" sa-si faca actele pentru regularizare. Munceste cot la cot peste program, pana seara tarziu, numai sa poata rezolva cat mai multe cereri ale multor romani care dorm in fata cladirii. Pentru ca personalul Consulatului nu face fata zecilor de mii de cereri de cazier.

FatA In casA. Nelia e din 1992 in Spania. A venit la Olimpiada, in 1992. Era si expozitia din Sevilla. S-a gandit ca merita sa vada doua evenimente importante. Asa a vazut Spania pentru prima data. Isi si permitea. In 1992 ea si sotul ei aveau o firma, se descurcau foarte bine. Aveau si femeie in casa pentru Walter, fiul lor. Aveau masini. Era profesoara de religie si contabila la firma ei. Nelia a terminat Facultatea de Teologie, cu sacrificii mari, spune ea. Pentru ca a reusit sa se intretina singura in facultate. Parintii ei aveau 9 copii si erau intr-un sat din judetul Vaslui.

A ajuns din Barcelona, de la Jocurile Olimpice, in Madrid. "Era o alta lume. Atunci diferenta era mare. Acum e mai mult de obiceiuri. Mi-a placut foarte mult in Madrid. Erau oameni deschisi, simpli. La un roman ma puteam astepta la orice. Romanii sunt smecheri, sunt mai destepti. Dar spaniolii sunt deschisi, stiau sa zambeasca si au o societate linistita". Si a ramas. S-a angajat femeie in casa si a muncit din greu o luna. I-a spus si sotului ei sa vina. "Ne gandeam la inceput sa muncim cat putem sa strangem niste bani si apoi sa ne intoarcem. Dar ne-am implinit dorintele perfect. Nu trecuse decat un an si jumatate. Am muncit din greu", povesteste Nelia. Muncea in cinci case si castiga cam 7 euro pe ora. Adica 100 de dolari pe zi. Dar muncea de dimineata pana seara, pana a inceput sa se simta rau.

PRIMA REGULARIZATA. Atunci a hotarat sa se intoarca in tara. Dar nu a mers. S-au intors inapoi, in Spania, dupa sase luni. Si dupa alte sase luni, din nou in Romania. Apoi a venit regularizarea din 1994. A fost prima romanca in Coslada care avea acte in regula. A lucrat intai intern, statea la familia pe care o ingrijea. Dar era platita putin. Apoi a inceput sa lucreze extern, la mai multe familii.

"Eu am avut noroc. Am putut sa muncesc orice", rade Nelia. "Aveam femeie in casa pe vremea cand era in Romania. Avea grija de copil, facea curat... O vecina de bloc, mai in varsta. Nu ca nu puteam si singura. Dar nu aveam timp. Si a fost greu ca aici, in Spania, sa o iau de jos. A fost o mare suferinta a mea. Lucram pentru femei care nu stiau sa foloseasca un dictionar, dar erau bogate".

Una dintre surorile ei a avut o experienta mai nefericita decat ea. A incalcat regula de aur a intangibilitatii patului conjugal. A apucat-o criza de spondiloza si s-a asezat pe patul "stapanei". A fost concediata, nicidecum dusa la spital.

SPIRIT. Desi departe de tara lor natala, romanii pastreaza legatura intre ei

POTOPUL DE ROMANI. A ramas in Coslada. Erau deja vreo 60 de romani, s-au imprietenit intre ei, s-au imprietenit si cu spaniolii. A venit apoi o avalansa de romani. Spaniolii au inceput sa-i vada cu alti ochi, prietenii spanioli au inceput sa-i cam ocoleasca. Unii s-au mutat pentru ca se simteau invadati de oamenii cu alte obiceiuri, care veneau din Romania.

"Ne-a durut enorm ca ne-au parasit prietenii. Am vrut chiar sa ne mutam din orasel". Dar i-a venit o noua idee. Impreuna cu un consilier spaniol de la Primaria din Coslada au facut o asociatie "ca sa le ofere spanillilor adevaruri despre romani". N-au incercat sa intre in actiunile politistilor sau ale primariei. Au facut actiuni culturale, care au avut efect.

"S-a schimbat imaginea romanilor pentru spanioli. Am facut un concert in aer liber, cu muzica buna, cu public mult. Avem o fanfara. Colaboram si cu biserica foarte bine. Pregatesc de 11 martie un spectacol de comemorare pentru victimele atentatului: "Recuerdo y Esperanza". Vor fi chemate toate confesiunile care au avut oameni implicati in atentat", povesteste Nelia. Primaria din Coslada ii ajuta foarte mult. Ei au fost cu ideea sa-l aduca pe Craioveanu si sa-i dea un premiu, de "Romanul anului in Spania". Si spaniolii au fost impresionati.

"Mereu stam si ne gandim cum sa facem lucruri cat mai interesante ca sa aratam ca romanii nu sunt ultimii oameni, cum ii vedeau spaniolii la inceput. Am facut un festival de muzica traditionala pe 1 decembrie, care spaniolilor li s-a parut un fel de Eurovision. Sa ne simtim si bine, ca destul ne simtim straini", spune Nelia si se intristeaza.

NEDREPTATI. Romanii pleaca de acasa si apoi sufera, nu stie pentru ce. Nu mai pot sa plece acasa, ca sunt rupti de prieteni, nu mai au slujba pe care au lasat-o in urma, iar in Spania e greu pana reusesti sa acumulezi ceva. "Nedreptatile te formeaza, te fac mai puternic. Si nedreptatile sunt la tot pasul. Si de la spaniol la roman si de la roman la roman."

Un politist te considera ultimul om. "Parca ii invatam noi acum sa vorbeasca frumos. Inainte ne vorbeau ei de maniere". I-au jignit pe doi romani. "Hijos de puta". Au ajuns la Politia nationala cu plangerile si mai-marii au spus ca isi pierd timpul de pomana, ca nu ajung departe. Si, pana la urma, sunt doar niste romani.

Unii au experiente urate la locul de munca: daca esti roman poti sa faci munca de jos, pe care un spaniol nu vrea sa o faca.

Pe de alta parte, exista si lucruri urate care se intampla intre romani. Ei stau mai multi intr-un apartament. "Chiar saptamana trecuta mi-a dat telefon un tata a carei fetita de 12 ani a fost agresata de un barbat de 50. Stateau in acelasi apartament. Ei gasesc pagina de Internet si ne dau telefon, cer ajutor." Au starpit si un club in care dansau romance. A aflat de el de la un alt roman care fusese acolo pe post de client. Atunci Nelia a anuntat politia si fetele au fost eliberate.

"Se tot plang de mafia romana. Dar daca nu ar exista cea spaniola care sa ofere un teren propice, nu ar avea cea romaneasca pe ce sa se aseze. Am avut chiar niste plangeri, drepturi la replica. Pentru ca sunt afirmatii exagerate, ca numai mafia "rumana" e peste tot."

Nelia povesteste ca ea si consulul au reusit sa elibereze o fata captiva in Palma de Mallorca si fortata sa se prostitueze de catre o banda de spanioli. Fata a sunat la asociatie si a spus ca a fost inselata, angajata pentru menaj la un hotel, dar i-au luat pasaportul. Nelia si consulul i-au facut un titlul de calatorie, i l-au trimis la oficiul postal si fata a reusit sa plece acasa. S-au intalnit putin pe aeroport si le-a multumit.

PLANURI. Umatorul pas pentru romani este o biblioteca. Pentru ca oamenii care vin la munca in Spania sunt oameni simpli. Si copiii merg la scoala spaniola, pierd legatura cu limba romana. O vorbesc acasa, dar nu invata sa si scrie.

O biblioteca romaneasca i-ar ajuta foarte mult. "Primarul ne-a promis ca ne ajuta. Sa facem un curs de duminica, o scoala romaneasca de duminica. Sa stie copiii cine e Eminescu, Creanga. Iar scoala ar trebui sa fie recunoscuta in Romania. Mai e o problema. Diplomele noastre nu sunt omologate. Daca un copil vine si face aici clasa a VII-a, in Romania trebuie sa repete anul". Ar mai fi si gradinita bilingva, dar e un proiect mai greu si mai e mult de munca.

SIMPLITATE

"In Madrid e o alta lume, decat in Barcelona. Atunci diferenta era mare. Acum e mai mult de obiceiuri. Mi-a placut foarte mult in Madrid. Erau oameni deschisi, simpli. La un roman ma puteam astepta la orice. Romanii sunt smecheri, sunt mai destepti. Dar spaniolii sunt deschisi, stiau sa zambeasca" Nelia Pircalabescu presedintele Asociatiei Romanilor din Coslada

Bataia pe regularizare

HAOS. In Madrid, cozi la fel de mari ca si in Romania

Cand iesi din tunelele de sub Madrid tocmai pe Bulevardul Alfonso XIII, lucrurile incep sa se limpezeasca. Auzi, ici-colo, cate un "Da". O femeie scunda, blonda ii striga din fuga unui domn in haina de piele: "Ei, ce ai facut? S-a terminat?". "Nu, inca e coada si tre’ sa mai aduc niste acte". Doamna, intre doua varste, o ia la picior repejor. Lucreaza de vreo doi ani la o femeie, spaniola. Ii face curat in casa. Si femeia, de treaba de altfel, s-a gandit ca, odata cu procesul de regularizare a imigrantilor care lucreaza la negru, sa-si ajute si angajata sa obtina mult dorita rezidenta. Femeia povesteste printre gafaituri si alearga catre consulat. Nu s-ar fi dus in vacarmul acela, unde a trebuit sa stea vreo doua nopti la rand. Dar n-are ce face. Cineva i-a furat pasaportul cu 200 de euro in el cand era la un oficiu postal. Si fara pasaport nu se poate depune dosarul la asigurarile sociale. Si tare mult s-a chinuit sa ajunga sa munceasca si ea legal. Si tare isi mai bat joc astia de sanatatea ei. Care astia? "Unii care n-au bunavointa."

Si trece ca vantul si ca gandul printr-un paienjenis de stradute inguste, pana da coltul de pe Rivera catre Angel de Diego Roldan.

Acolo e sigur Consulatul Romaniei. O multime care imprastie injuraturi, suduieli si oftate nervoase, striga manios la un portar care s-a incuiat dincolo de poarta de fier si care da drumul la cate doi solicitanti in curtea consulatului. Pe inscriptia care ar fi trebuit sa te anunte cu litere aurii ca e o institutie romaneasca s-au razbunat niste nemultumiti.

"Asa e peste tot. Ca in Romania. Credeam ca aici nu o sa stau la cozi. De o luna stau si nu mi-a venit pasaportul. Cum e posibil asa ceva?" Strigate nemultumite, o alta ploaie de injuraturi. "De la inceputul saptamanii e asa. Stam cu noptile aici. De la 7 seara, pana a doua zi seara. Si nu ne vin actele. Cum e posibil asa ceva? Ieri s-au si batut unii aici, au sarit gardul."

PREA MULTE CERERI. In afata de consul si doi functionari, in consulat mai sunt si doua romance, voluntare. Chiar si asa, sunt prea putini pentru avalansa de cereri de cazier si pentru pasapoarte noi. Totul se intampla de la 7 februarie, cand romanii s-au pornit sa faca tot posibilul sa nu piarda trenul regularizarii.

"In prima saptamana am dat 750 de cereri de cazier. Ganditi-va ca au fost la ghiseu 1.000 de oameni. Si atunci, pentru ca veneau si veneau, blocasera strada. Nu violent, dar oamenii aveau nevoie de cazier. Politie venita pe de o parte, vecinii cu reclamatii, pe de alta. Pentru ca veneau si isi faceau unii nevoile pe aici, veneau cu muzica, faceau noaptea galagie", povesteste consulul Stan, trecand dintr-o incapere in alta cu un teanc de cereri pentru semnat.

A stabilit un alt sistem de obtinere a cazierului care determina tensiuni in interiorul consulatului, spune el. "Am stabilit formulare, am scris si cum sa procedeze ca sa faca solicitarea, si ei trimit cele doua formulare cu o fotocopie de pasaport sau buletin, o chitanta de la banca cum ca au platit 95 de euro taxa, si un plic gol cu adresa de aici, din Spania. Acestea toate intr-un plic care-i scuteste de venirea la consulat pe cei care stau departe. Doar in primele trei zile am primit 10.000 de solicitari. Pana acum am primit vreo 23.500. Pe acestea toate le-am trimis in tara. Din acestea toate... nu stiu ce sa zic. Poate nu sunt obisnuiti cu ritmul de aici... N-am primit inapoi decat 3.500 pana acum."

OAMENII ASTEAPTA. Dau telefoane de o luna. Cererile au fost depuse de prin 17 ianuarie. Termenul era de 15 zile. A trecut o luna si n-au venit.

"E adevarat ca au depus multi in prima perioada. Azi am desfacut 1.000 de plicuri. Au venit ieri prin curier. Azi am inceput sa le lucram, maine le duc la posta. Ne costa 2 euro fiecare plic pe care-l trimitem. Probabil vor fi 30.000. Parerea mea e ca pana acum, peste tot, au cerut 300.000 de caziere. Am luat legatura cu federatia municipiilor spaniole si ei distribuie formularele noastre prin primarii, pentru ca toata lumea sa aiba acces la ele", povesteste consulul.

NEBUNIE

"In prima saptamana am dat 750 de cereri de cazier. Ganditi-va ca au fost la ghiseu 1.000 de oameni. Si atunci, pentru ca veneau si veneau, blocasera strada. Nu violent, dar oamenii aveau nevoie de cazier. Politie venita pe de o parte, vecinii cu reclamatii, pe de alta. Pentru ca veneau si isi faceau unii nevoile pe aici, veneau cu muzica, faceau noaptea galagie" Nicu Stan consul general al Romaniei la Madrid

Magazine si marci romanesti

Gabi (foto) si Marius Preda sunt doi baieti cu ochi albastri din Galati. In Coslada, ei si mama lor au deschis un magazin, de la care cumpara spaniolii. Romanii il considera magazin de lux. Dar in magazinul de lux ei vand telina, marar, sfecla rosie si un malai "marca inregistrata": Preda. De ce malai facut in Spania? Pentru ca romanilor le lipseste. "Si noua ne-a lipsit mamaliguta cand am veni aici, acum 11 ani. Aparuse intai in magazine naturiste", spune Marius. Spaniolii nu mananca malai, pentru ei mamaliguta a ramas o amintire din perioada dictaturii. Succesul cel mai mare dintre toate produsele romanesti il are telemeaua de vaca. Spaniolii o gasesc extrem de gustoasa si o folosesc in salate pe post de branza feta.
Baietii intreprinzatori s-au gandit sa faca mai mult decat alti comercianti romani care aduceau marfa din Romania. De ce nu au importat din Romania? Ca sa nu se incurce. Oricum, tehnologia spaniolilor e mai buna decat cea din Romania. Calitatea malaiului e mai buna.
Populatia romana crestea si crestea, cererea de malai crestea si ea. Asa ca au apelat la o fabrica spaniola care macina si impacheteaza malaiul. Au inregistrat marca "Malai Preda". Acum se pregatesc sa scoata si o smantana, marca Preda, bineinteles. Nu au gasit ei inca designul ambalajului si Gabi, fratele mai mic, nu e prea multumit.
Un magazin mixt si o patiserie. Punctul lor forte sunt cozonacii si merdenelele. Iar clientela este romaneasca in proportie de 90%. Magdalena Vaduva nu-si vede capul de treaba. La patisera Viki vine tata lumea sa simta gustul Romanie pentru 90 de eurocenti. Ca atat costa merdeneaua sau pateul cu branza. Bine, se mai cumpara si muraturile, iar de Sarbatori toate tejghelele se umplu cu cozonaci. Acum, femeia mica si ajutorul ei patiser, o tanara ucenic, fac poale in brau si cornulete cu rahat. Iar clientii, doi cate doi, vin sa cumpere, caci e ora pranzului, adica am intrat in cele trei ore traditionale care inseamna pauza de pranz, de la 14:00 la 17:00.

Profesorii de spaniola sunt deschisi

Pentru prima oara in ultimii patru ani a nins la Coslada si in tot Madridul. Si e miercuri, tocmai ziua in care la centrul cultural din Coslada se tin cursurile de limba spaniola. In general cam cu 60 de cursanti romani. De data aceasta doar vreo 10 au venit, din cauza vremii urate, asa ca Augustin si Paco, profesorii de spaniola, au mutat cursul la restaurantul romanesc Muntenia. Elevii, mai toti adolescenti pana in 20 ani, fac conversatie.
Augustin si Paco sunt amandoi ziaristi. Paco vrea sa faca un documentar despre romani si despre cum se integreaza ei. A facut un curs de predare a limbii spaniole, iar acum exerseaza. "Iar romanii au probleme cu subjonctivul. Pe de alta parte, le place mai mult sa vorbeasca dialectul Castellano". Romanii sunt pentru el oameni buni, pusi pe munca. Si ii admira pentru ca nu sunt inchisi si se imprietenesc repede. Augustin lucreaza de doi ani cu romanii. A terminat Jurnalismul la Madrid, dar nu a profesat. Este consilier al Primariei din Coslada si secretar al Asociatiei Romanilor. Pentru el, orele de spaniola pentru imigrantii romani si pentru imigranta din Nigeria inseamna ca schimba lumea putin cate putin. "Cand intalnesc spanioli care nu-i vor pe romani in Spania pentru ca sunt hoti, le spun sa nu generalizeze. Generalizarea e o crima. Sunt oameni buni si oameni rai, asa cum sunt si spanioli buni si spanioli rai la suflet. Eu n-am intalnit un roman hot pana acum. Toti au fost oameni muncitori si cinstiti."