Ungaria se opune noului împrumut UE pentru Ucraina și avertizează asupra crizei economice și a refugiaților

Ajutorul financiar ar urma să fie trimis, începând de  anul viitor, câte 1,5 miliarde de euro/lună, sub formă de împrumuturi, pentru a susține statul ucrainean, în contextul invaziei ruse. 

Ministrul ungar de Externe precizează însă că țara sa a susținut "cu zeci şi sute de milioane de euro" instituţiile medicale, de învăţământ, culturale şi religioase din Ucraina chiar și înainte de război, dar se opune acestui ajutor.

"Suntem gata să continuăm să susţinem Ucraina pe baza unui acord bilateral", a explicat Szijjarto, dar a precizat că Ungaria "categoric nu va susţine un împrumut comun al UE deoarece am mai făcut acest lucru o dată. Am susţinut împrumutul comun al UE din timpul pandemiei şi a fost mai mult decât suficient".

El a reiterat afirmațiile din ultimele luni ale premierului Viktor Orban, spunând că sancțiunile economice impuse Rusiei de către statele occidentale au avut efect opus, provocând o criză economică de amploare, care pune la grea încercare statele UE. 
"Brutalitatea războiului creşte iar economia europeană, mai curând decât cea rusă, a fost pusă în genunchi", a atras atenția oficialul. 

Potrivit acestuia, cheltuielile cu importurile de energie ale Ungariei au fost de circa 7 miliarde de euro în 2021, ajungând la 19 miliarde de euro în 2022, și se estimează că vor ajunge la 29 de miliarde de euro în 2023. 
"Trebuie să admitem faptul că aceste sancțiunile au eşuat. Economia europeană suferă şi pare limpede cine are de profitat", a spus Szijjarto, care a insistat că "executivul nu vrea ca populația să plătească prețul războiului iar pacea este singura soluție".

Circa un milion de refugiați ucraineni au ajuns în Ungaria iar copiii învață în circa 1.300 de școli și grădinițe.
"Putem spune, fără exagerare, că graniţa noastră de sud se află sub asediu", a avertizat șeful diplomației de la Budapesta, făcând o comparație cu criza  migranților din 2015, spunând că unii emigranți "se atacă între ei şi atacă gărzile de frontieră cu arme" și acuză Bruxellesul că își continuă "abordarea ipocrită, încurajându-i pe migranţi să vină spre Europa şi întreţinând astfel modelul de afaceri al traficanţilor de persoane, ceea ce este inacceptabil".