Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Premierul ungar Viktor Orban a estimat joi că viitoarea preşedintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va fi mai înţelegătoare faţă de poziţia Budapestei împotriva migraţiei şi în general faţă de abordările diferite ale statelor central-europene faţă de cele vest-europene în anumite chestiuni, spre deosebire de actualul şef al executivului comunitar, Jean-Claude Juncker, relatează agenţiile MTI şi EFE.
A fost o decizie bună să ''lăsăm la o parte gherilele ideologice'' şi să votăm pentru lideri care au un ''instinct pragmatic al vieţii'', a declarat Viktor Orban la postul public de ştiri M1 după o întrevedere avută la Bruxelles cu Ursula von der Leyen.
''Am ajuns până acum la o decizie bună'', consideră el. Orban a descris-o pe Von der Leyen drept un politician ''ale cărei idei despre viitor coincid cu aceleaşi chestiuni care ne preocupă pe noi'', cum ar fi de exemplu viitorul copiilor şi al familiilor.
Orban a adăugat după întrevederea cu Ursula von der Leyen că dezvoltarea unei armate europene şi a unei industrii militare europene sunt obiective pe care cei doi interlocutori le împărtăşesc, la fel ca şi unele principii ale unei eventuale politici comune europene privind refugiaţii. ''Avem o preşedintă (a Comisiei Europene) care înţelege ce se întâmplă în Europa Centrală şi înţelege ce este important pentru Ungaria'', crede şeful executivului ungar.
Von der Leyen are o abordare precaută în probleme cum ar fi migraţia şi a demonstrat că ea de asemenea poate ''gândi cu capul unui central-european'', a mai afirmat Orban. ''Suntem de acord că procesarea cererilor de azil trebuie făcută atunci când migranţii se află încă în afara teritoriului UE'', a explicat el.
Premierul ungar a descris întâlnirea cu viitoarea preşedintă a Comisiei Europene drept una ''reuşită''. Von der Leyen, mai spune el, doreşte ca Uniunea Europeană să supravieţuiască şi ea respinge ''instinctual'' orice chestiune care divizează statele membre.
Orban a apreciat că Von der Leyen înţelege diferenţele de abordare dintre statele central-europene şi cele vest-europene. Cele din Vest doresc să integreze migranţii, în timp ce statele central-europene nu doresc crearea unei societăţi multiculturale, aminteşte premierul ungar. Dar el a menţionat totodată că Von der Leyen consideră că nu în jurul acestei chestiuni trebuie să se desfăşoare dezbaterea, ci să fie discutate mai degrabă chestiuni importante de natură să aducă un rezultat pozitiv, cum ar fi protejarea frontierelor sau examinarea cererilor de azil când migranţii sunt încă în afara UE.
În ceea ce priveşte schimbările climatice, Orban a spus că el şi Von der Leyen împărtăşesc opinia potrivit căreia umanităţii îi revine o responsabilitate comună pentru viitorul ei. Însă, a ţinut el să sublinieze, o ţară de mărimea Ungariei trebuie să-şi asume numai angajamente pe care le poate pune în practică, precizând că ţara sa a stabilit ca până în anul 2030 un procent de 90% din nevoile sale energetice să fie acoperite prin energia obţinută fără carbon. Cât despre ''presiunea'' asupra Ungariei de a ajunge la zero emisii de carbon până în anul 2050, el a precizat că în prezent nu-şi poate asuma un asemenea angajament.
''Vom vedea ce se va întâmpla'', a concluzionat Orban, adăugând că odată cu preluarea conducerii Comisiei Europene de către Ursula von der Leyen, la 1 noiembrie, şansele de a ajunge la ''soluţii rezonabile'' în problemele la care a făcut referire sunt mai mari ca în trecut şi de asemenea mai mari faţă de situaţia în care acest post ar fi fost preluat de oricare dintre cei care au candidat pentru şefia executivului comunitar.
Ungaria se numără printre statele membre ale UE care au blocat obţinerea conducerii Comisiei Europene de către popularul Manfred Weber sau de către socialistul Frans Timmermans, care au fost amândoi ''cap de listă'' ai familiilor lor politice din Parlamentul European.
Atât Orban cât şi Von der Leyen sunt reprezentanţi al Partidului Popular European (PPE). Dar formaţiunea premierului ungar, Fidesz, a fost suspendată din PPE în luna martie în urma criticilor Bruxelles-ului faţă de situaţia statului de drept în Ungaria şi în urma unei campanii cu afişe stradale desfăşurată în Ungaria împotriva lui Jean-Claude Juncker.
AGERPRES
Citește pe Antena3.ro
