Într-o întâlnire, în mai 2008, cu un diplomat american în Irak, David Satterfield, ministrul saudit al Afacerilor Externe, Saoud al-Faycal a anunţat că este necesar un "răspuns în domeniul securităţi" la "sfidarea militară" pe care o reprezintă pentru Beirut militanţii susţinuţi de Iran.
Prinţul saudit spunea că se teme că o victorie a mişcării Hezbollah în faţa Guvernului libanez condus, la acea vreme, de premierul Fuad Siniora, ar putea conduce la preluarea controlului asupra ţării de către Iran.
În opinia acestuia, o "forţă arabă" ar fi putut servi la menţinerea ordinii în jurul Beirutului, armata libaneză fiind "prea fragilă pentru a suporta presiuni suplimentare", potrivit notelor diplomatice transmise de Ambasada Statelor Unite la Riyadh.
Forţa respectivă ar fi urmat să fie susţinută de Forţa Interimară ONU în Liban (FINUL) şi Statele Unite, iar NATO urma să furnizeze o susţinere logistică, navală şi aeriană, potrivit notei.
Crearea unei asemenea forţe ar fi suscitat, fără îndoială, îngrijorări la Washington, trupele americane părăsind Libanul în urma unui atentat sinucigaş contra unei tabere a puşcaşilor marini, în care au fost ucise 300 de persoane, la Beirut, în 1983.
Într-o reuniune în care a fost evocat acest plan, Saoud al-Faycal a declarat că "pe toate fronturile regionale pe care avansează Iranul, lupta în Liban pentru garantarea păcii este cel mai uşor de obţinut".
El i-a spus lui Satterfield că Fuad Siniora susţinea cu fermitate proiectul şi că doar Iordania, Egiptul şi Liga Arabă erau la curent.
Telegrame diplomatice publicate de WikiLeaks anterior au arătat că Arabia Saudită era obsedată de pericolul nuclear iranian şi se temea, în egală măsură, de aspiraţiile hegemonice ale Teheranului în regiune.
O altă notă, publicată marţi, arată că armata saudită a utilizat, anul trecut, o "forţă foarte disproporţionată" într-o campanie cu o "durată jenantă" contra gherilelor.
"Bombardamente aeriene zi şi noapte şi tiruri de artilerie au fost principalele instrumente a ceea ce este perceput tot mai mult, de către aramata saudită, drept o campanie cu o durată jenantă", se arată în nota transmisă de Ambasada americană la Riyadh.
Operaţiunea, care s-a desfăşurat timp de trei luni, contra gherilei huthi, puţin înarmată, la zonele de frontieră cu Yemenul, a fost, de asemenea, percepută ca "prost planificată şi executată" şi cu un "număr de victime saudite mai mare decât se aştepta".
"Cu toate acestea, conflictul a fost prezentat ca o luptă eroică şi încoronată de succes pentru apărarea suveranităţii saudite", anunţa o telegramă americană, trimisă în decembrie 2009.
În august 2009, Yemenul a lansat o ofensivă contra rebelilor huthi, iar aceştia au înfruntat, ulterior, forţele saudite, până la semnarea unui armistiţiu, în februarie.