Ziua Victoriei, fără victorie. Putin nu are multe motive de sărbătoare

Putin pare să ia în serios aniversările rusești. Foarte probabil, faptul că invazia din Ucraina a avut loc la numai 24 de ore după Ziua Apărătorului Patriei, care marchează realizările militare ale Rusiei, nu a fost o coincidență. Cu aceeași ocazie, în 2014, Putin făcuse primul pas spre anexarea Crimeei, prin orchestrarea de proteste prorusești în peninsulă.

Fără îndoială, liderul de la Kremlin a sperat să aibă mult mai multe de sărbătorit, luni, de Ziua Victoriei, cea mai coregrafiată dintre toate sărbătorile patriotice rusești, care marchează rolul Uniunii Sovietice în înfrângerea Germaniei naziste, în cel de-al Doilea Război Mondial.

De altfel, justificarea oferită de Moscova pentru războiul din Ucraina a sugerat încă din start un termen-limită al unui succes al Rusiei, până la data de 9 mai. Putin a declarat în repetate rânduri că scopul așa-numitei „operațiuni speciale” este „denazificarea” Ucrainei, iar eliberarea țării vecine de „naziști” este o chestiune de supraviețuire pentru ruși.

Eșecuri în lanț

Chiar dacă mașinăria de propagandă a Moscovei a funcționat la turație maximă de la invazia din februarie, este dificil pentru Putin să transforme pierderile Rusiei într-o victorie. Cel puțin pe plan internațional, operațiunea din Ucraina s-a transformat într-o rușine pentru Kremlin.

Armata Rusiei o depășește pe cea a Ucrainei din toate punctele de vedere - chiar și cu armele grele primite de către Kiev din partea Occidentului -, dar nu a reușit să cucerească teritorii în nord și nici Kievul, luptând acum din greu să înregistreze progrese până și în est, unde se află masată de câteva săptămâni.

Mai mult, potrivit autorităților ucrainene, Rusia a pierdut circa 24.000 de soldați în doar două luni, precum și peste 1.000 de tancuri, 2.600 de vehicule blindate și sute de avioane. Crucișătorul cu rachete ghidate „Moskva”, nava-amiral a flotei rusești din Marea Neagră, a fost distrus de rachetele ucrainene.

Nu în ultimul rând, adversarii occidentali ai lui Putin, pe care Rusia a încercat atât de mult să îi dezbine de-a lungul anilor, sunt tot mai uniți în privința Ucrainei, continuând să o înarmeze și căzând de acord aproape la unison asupra impunerii unor sancțiuni dure contra Moscovei.

Citește pe Antena3.ro

Anamaria Prodan, în lacrimi după moartea nașului ei, Silviu Prigoană: „Trebuia să ne întâlnim sâmbătă, la masă”

Înfrângere logistică

Potrivit experților militari, eșecurile armatei lui Putin au fost, în mare parte, de ordin logistic. Rușii nu au reușit să cucerească noduri feroviare majore, în condițiile în care forțele lor terestre motorizate se bazează pe căile ferate pentru a-și deplasa trupele, echipamentele și tancurile. Din acest motiv, ofensiva rusească nu a reușit să avanseze foarte departe pe teritoriul ucrainean, fiind nevoită să se bazeze pe transportul off-road.

„Forțele rusești s-au deplasat cu camioane și tancuri lente, multe dintre ele împotmolite în noroi, deoarece vremea mai caldă a împiedicat înghețarea solului”, a explicat Emily Ferris, cercetător la Royal United Services Institute, citată de CNN.

De asemenea, susține ea, tractarea tancurilor pentru reparații, înapoi în Rusia, s-a dovedit, din același motiv, extrem de dificilă, astfel încât multe dintre ele au fost abandonate. „Multe dintre echipamentele lor au început să cedeze, deoarece tancurile nu pot suporta prea multe mișcări”, a precizat Ferris.

Chiar și în est, unde forțele rusești încearcă să avanseze prin regiunea Donbas, victoriile lor sunt limitate, din cauza rezistenței puternice a unităților ucrainene. În acest context, angajamentele comandanților ruși de rang înalt, care au vorbit despre stabilirea unui coridor terestru în sudul Ucrainei, par încă total hazardate.

Univers paralel, cosmetizat pentru ruși

Cu toate acestea, numeroși ruși au impresia că războiul se desfășoară conform planului trasat de Kremlin. Propaganda rusă a acaparat instituțiile mass-media, controlate aproape în întregime de stat.

În plus, în martie, guvernul a adoptat și o lege care face ilegale „știrile false” despre armată, infracțiune care este pasibilă de o pedeapsă maximă de 15 ani de închisoare. În consecință, protestele la adresa războiului, care au avut loc în Rusia în primele săptămâni ale invaziei, au luat sfârșit, iar mass-media se conformează în mare parte noii legi.

Deocamdată, ofensiva Rusiei merge înainte. Rapoartele serviciilor occidentale de informații arată că Moscova intenționează să anexeze orașele Luhansk și Donețk la mijlocul lunii mai. În plus, potrivit ambasadorului american la Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, Michael Carpenter, Kremlinul ar putea, de asemenea, să declare și să anexeze o așa-numită „republică populară” în orașul Herson, din sud-estul țării.

„Orice progres este amplificat în mass-media rusești, unde mesajele de succes sunt foarte clare!”, susține Tatiana Stanovaia, fondatoarea firmei de analiză politică „R. Politik”, citată de CNN. „Mesajul este că Rusia se mișcă potrivit planului, totul decurge așa cum trebuie și există unele câștiguri. Rusia a declarat că a cucerit Mariupol și, prin urmare, totul este în grafic!”, mai spune ea.

Acest mesaj este filtrat în mod eficient în rândul poporului rus, potrivit sondajelor Centrului „Levada”, care arată nu doar că majoritatea rușilor sprijină războiul, dar 68% dintre aceștia consideră că „operațiunea specială” se derulează cu succes.

De asemenea, popularitatea lui Putin a crescut vertiginos, la 82%, după ce, până la declanșarea invaziei rusești, rămăsese mult timp la 60 de procente, de când pandemia de COVID-19 lovise Rusia.

Stanovaia spune că există o teză suplimentară în mass-media de stat, conform căreia Rusia este victima în acest război, iar țara acționează în defensivă.

„Când te uiți la televiziunea rusă timp de câteva zile, poți începe să crezi cu adevărat că suntem într-un pericol uriaș din partea naziștilor ucraineni, că suntem vulnerabili, că trebuie să ne ridicăm și să ne protejăm, altfel totul devine o chestiune de existență a Rusiei!”, mai precizează ea.

Putin nici măcar nu are nevoie să folosească Ziua Victoriei pentru a declara vreun fel de victorie, susține Stanovaia. El trebuie doar să mizeze pe emoțiile antinaziste ale sărbătorii pentru a-și consolida justificarea războiului.

În așteptarea unei surprize

Discursul lui Putin de Ziua Victoriei prezintă un interes uriaș nu doar pentru ruși, ci și pentru liderii și observatorii internaționali, dornici să afle cât de departe ar putea merge președintele rus cu războiul din Ucraina. În ultimele zile au existat numeroase speculații pe această temă, dar, ca întotdeauna în cazul lui Putin, nimeni nu știe cu adevărat care sunt adevăratele intenții ale acestuia.

În cancelariile occidentale există un sentiment tot mai mare de nervozitate în privința perspectivei ca, având atât de puține lucruri de arătat lumii, inclusiv  conaționalilor săi, după mai bine de două luni de război, Putin ar putea recurge la intensificarea atacurilor în estul și sudul Ucrainei.

Secretarul britanic al Apărării, Ben Wallace, a sugerat chiar că Putin ar putea renunța la eticheta de „operațiune specială”, declarând război ucrainenilor în mod deschis. Făcând acest lucru, el ar putea da semnalul unei mari mobilizări de luptători ruși, chiar și a recruților civili. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a catalogat imediat scenariul lui Wallace drept „un nonsens”.

Planul inițial al lui Putin a fost acela de a declara victoria și sfârșitul ostilităților chiar de Ziua Victoriei, susține Andrei Kolesnikov, cercetător la „Carnegie Endowment for International Peace”, citat de CNN. „Este însă evident că războiul se prelungește, iar planul lui Putin rămâne neclar. Cu toate acestea, el trebuie să facă un gest simbolic sau practic”, mai spune Kolesnikov.

„Toată lumea de aici este speriată că va anunța o mobilizare parțială sau totală. Deși o astfel de măsură s-ar putea dovedi nepopulară, rușii au devenit militariști, dar sunt militariști leneși, trupe de canapea”, adaugă el.

O zi acaparată de Putin

Cu toate că Ziua Victoriei este despre cel de-al Doilea Război Mondial, aceasta a devenit și o sursă de legitimitate pentru Putin, care a găsit modalități de a se asocia cu această zi, mai spune Kolesnikov, care îl acuză pe liderul rus că simplifică detaliile istorice și „transformă sărbătoarea într-un ritual pompos”.

„Bineînțeles, noile generații nu înțeleg cu adevărat semnificația sărbătorii”, precizează Kolesnikov. „Cei care înțeleg și cunosc istoria sunt îngroziți de modul în care Putin a privatizat-o!”, adaugă el.

Și luni, semnificația zilei de 9 mai s-ar putea schimba încă o dată, în funcție de ceea ce va spune președintele Rusiei.

 „Mesajul propagandei este că Rusia se mișcă potrivit planului, totul decurge așa cum trebuie și există unele câștiguri. Rusia a declarat că a cucerit Mariupol și, prin urmare, totul este în grafic!”.

Tatiana Stanovaia, fondatoarea firmei de analiză politică „R. Politik”

„Planul inițial al lui Putin a fost acela de a declara victoria și sfârșitul ostilităților chiar de Ziua Victoriei”.

Andrei Kolesnikov, cercetător la „Carnegie Endowment for International Peace”