Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Deși CCR trebuia să se limiteze la a admite sau a respinge cererea președintelui, Curtea a soluționat, cu de la sine putere, cazul, stabilind că nu doar activitatea în cadrul unei facultăți de drept se calculează ca vechime în învățământul juridic superior, ci orice activitate didactică la o instituție de învățământ superior. Astfel, CCR a trasat deja linia pe care trebuie să o urmeze Curtea de Apel București în procesul dintre Administrația Prezidențială și avocata contestatoare.
La sfârșitul săptămânii trecute, Curtea Constituțională a respins ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate cu referire la sintagma „în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior” din articolul 61 alineat 3 al Legii nr. 47/1992, excepție ridicată de președintele României, Nicușor Dan, prin Administrația Prezidențială. în dosarul nr. 112/2/2026 al Curții de Apel București.
Este vorba despre dosarul în care avocata Silvia Uscov solicită anularea decretului prezidențial nr. 774 din 8 iulie 2025 prin care Nicușor Dan l-a numit în funcția de judecător la Curtea Constituțională pe Dragoș Dacian. La data de 10 februarie 2026, instanța a admis cererea președintelui României de sesizare a Curții Constituționale, stabilind un nou termen de judecată pentru mâine, 2 iunie 2026.
Disputa pornește de la condiția prevăzută de Constituție pentru numirea judecătorilor CCR: pregătire juridică superioară, înaltă competență profesională și o vechime de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior. Curtea de Apel București ceruse, în esență, lămurirea dacă noțiunea de „învățământ juridic superior” se limitează strict la activitatea didactică dintr-o facultate de drept sau poate include și predarea unor discipline juridice în alte structuri universitare, precum și dacă „activitatea juridică” poate include cercetare, consultanță juridică ori contribuții la elaborarea de acte normative.
Curtea de Apel are, teoretic, competența de a decide
La dezbaterile, deliberările și luarea deciziei de la CCR nu au participat judecătorii Dacian Dragoș și Mihai Busuioc, întrucât numele lor apar în dosarele din care au fost ridicate excepțiile de neconstituționalitate. Mai exact, într-un dosar paralel, aceeași Silvia Uscov a cerut anularea Hotărârii Senatului prin care Mihai Busuioc a fost numit judecător CCR. Curtea de Apel București a respins însă, pe 22 aprilie, cererea ca inadmisibilă, reținând că anularea unei hotărâri a Senatului nu intră în competența instanțelor judecătorești. În acel dosar, CAB a admis totuși o sesizare separată a CCR, privind cadrul legal al contenciosului administrativ.
Teoretic, odată cu soluționarea speței de către CCR, Curtea de Apel va trebui să stabilească dacă decretul prezidențial de numire a fost emis legal și dacă Dacian Dragoș îndeplinea condiția de vechime prevăzută de Constituție. Până la o soluție definitivă pe fond, Dacian Dragoș rămâne judecător al Curții Constituționale. Cererile anterioare de suspendare a actelor de numire au fost respinse, iar Curtea de Apel a motivat, într-unul dintre dosare, că o suspendare ar putea paraliza activitatea CCR și ar crea un vid de jurisdicție constituțională.
Practic, a decis deja Curtea Constituțională
Practic, însă, lucrurile au fost tranșate chiar de către CCR, înainte de soluția de pe fond a Curții de Apel București. Conform motivării deciziei prin care a fost respinsă excepția de neconstituționalitate ridicată de președintele României, Curtea Constituțională „constată că autorul excepției de neconstituționalitate nu solicită modificarea sau completarea prevederilor supuse controlului, ci constatarea neconstituționalității unei interpretări ipotetice care ar elimina din conținutul normei constituționale activități care, prin natura lor, aparțin conceptelor de «activitate juridică« și «învățământ juridic superior»”.
CCR susține că „sintagma «activitate juridică» se interpretează în sensul că presupune o activitate practică în cadrul profesiilor juridice reglementate de lege și în funcții care implică obținerea licenței de drept. Sintagma «învățământul juridic superior» nu poate fi limitată exclusiv la activitatea didactică sau de cercetare realizată în domeniul științelor juridice și cu privire la discipline de natură juridică în cadrul unei facultăți de drept, iar vechimea în învățământul juridic superior se poate cumula în activitatea juridică”.
Potrivit deciziei, „autoritatea de interpretare a deciziei CCR în privința textului constituțional se impune obligatoriu în privința celui legal, rămânând instanței judecătorești competența de a face aplicarea acesteia în coordonatele cauzei aflate pe rolul său”.
Cu alte cuvinte, chiar dacă Dragoș Dacian nu a activat, timp de 18 ani, ca profesor la o facultate de drept, faptul că a predat dreptul la o facultate de științe politice este asimilat vechimii în învățământul juridic superior. Iar Curtea de Apel București trebuie să țină cont de această dezlegare, atunci când va pronunța soluția în procesul intentat de avocata Silvia Uscov.
Simina Tănăsescu a mers chiar și mai departe, printr-o opinie separată
Iar lucrurile nu s-au oprit aici. Printr-o opinie separată, președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, se arată în total dezacord cu soluția majoritară a colegilor săi, care au respins ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate.
Simina Tănăsescu consideră că „CCR nu poate renunța a rolul de garant al supremației Constituției, întrucât competența sa de a interpreta Constituția îi revine în exclusivitate”.
„Considerăm că excepția de neconstituționalitate ar trebui admisă și Curtea Constituțională ar trebui să constate că sintagma «în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior» (…) este neconstituțională în măsura în care se interpretează în sensul că vechimea în învățământul juridic superior vizează exclusiv activitatea didactică în cadrul unei facultăți de drept și că nu se poate cumula cu vechimea în activitatea juridică înțeleasă, în mod limitativ, ca vechime în profesia de avocat, judecător, procuror, notar public sau consilier juridic”, conchide președinta CCR în această opinie separată.
Citește pe Antena3.ro
