Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Plimbarea prin circuitul instanțelor a cererilor Academiei Române de a reintra în deplină posesie a Așezământului Brătianu seamănă cu o morișcă din care ,,cad” după fiecare pronunțare terenuri, clădiri, bunuri de patrimoniu. După ce o instanță a recunoscut drepturile Academiei și a luat în considerare actul de donație ca bază temeinic juridică a proprietății, alte decizii au contestat până și evidența că naționalizarea din 1948 a fost samavolnică. Decretul din 13 iulie 1948 deposeda Academia de toate bunurile, aici intrând și Așezământul Brătianu din str. Biserica Amzei 5-7, cu toate clădirile, terenurile, obiectele, colecțiile de carte și documente care aparținuseră familiei Brătianu și fuseseră donate INTEGRAL Academiei Române. Ulterior, statul, care nu poseda un titlu valabil, a dat în administrare și folosință părți din Așezământ, fără grija de a păstra unitatea acestui monument de cultură. Deși o lege specială reparatorie - Legea 752/2001, completată cu Legea 564/2004 - a dat suport juridic demersurilor Academiei pentru a reintra în posesia bunurilor care i-au fost confiscate abuziv în 1948, instanțele au interpretat în defavoarea Academiei alte legi de retrocedare, ceea ce a deturnat sensul și obiectivul legiuitorului. Iată cum ÎCCJ stabilește în 12 octombrie 2016 drepturile Academiei Române, care are titluri de proprietate pe 5.406 mp, hotărând întâi ce NU se poate restitui:
- 2.166 mp reprezentând domeniul public Parcul Brătianu (desprins din fosta curte a așezământului, unde este amplasată statuia lui Ion I.C. Brătianu)
- 1.449 mp reprezentând suprafața construcției corpul A (S+P+2+M), aflat în posesia Bibliotecii Naționale a României)
- 596 mp suprafață construcții corpuri locuințe E, D, B, aferentă exploatării apartamentelor vândute
- 466 mp suprafața construcției corp Z, aflat în posesia Muzeului Municipiului București și administrat de Uniunea Artiștilor Plastici.
Curtea stabilește că rezultă de restituit 729 mp. Adică se face dreptate în proporție de 13,4 la sută. La fel hăcuiește ÎCCJ și clădirile Așezământului, lăsând calea spre restituire doar pentru trei corpuri de clădiri marginale, oricum fără apartamentele vândute prin Legea 112/1995. Hotărârea este cu drept de recurs.
Cine face recursul la morală, în gloriosul centenar al Marii Uniri, când sunt evocate meritele lui Ion I.C. Brătianu, dar sunt terfelite și distruse cu premeditare bunurile culturale lăsate de fostul prim-ministru?
Citește pe Antena3.ro
