Camelia Bogdan a pierdut procesul prin care cerea desființarea deciziei ÎCCJ de anul trecut, prin care a fost reprimită n magistratură. Judecătoarea, deși a fost sancționată disciplinar printr-o mutare forțată, timp de 6 luni, la Curtea de Apel Târgu Mureș, ar fi dorit să nu primească niciun fel de pedeapsă. Prin decizia de ieri a instanței supreme, Camelia Bogdan rămâne cu “palmaresul” afectării imaginii justiției, așa cum se arată în motivarea deciziei de sancționare.
Secția Civilă de la Înalta Curte de Casație și Justiție a respins, ieri, contestația în anulare formulată de Camelia Bogdan împotriva deciziei de la finalul anului 2017, prin care a fost sancționată disciplinar cu mutarea temporară, de la Curtea de Apel București, la Curtea de Apel Târgu Mureș. Pedeapsa, una minoră, a scăpat-o, astfel, pe judecătoarea din dosarul “Telepatia” de excluderea din magistratură, așa cum decisese, în februarie anul trecut, CSM.
Contestația în anulare a fost înregistrată în data de 9 februarie. În 15 febrarie, Instanța a decis să admită cererea judecătoarelor Gabriela Elena Bogasiu și Nicuina Vrâncu să participe la judecarea acestui dosar. Asta, după ce, anul trecut, Camelia Bodan, îi cerea, chiar la o reuniune a GDS, Laurei Kovesi ca “organele de urmărire penală să verifice anumite suspiciuni în legătură cu o spălare de bani și cu activități de natură infracțională săvârșite” de către soțul judecătoarei Bogasiu.
În 12 martie, instanța de judecată a decis amânarea procesului pentru ieri, 19 martie, însă, Camelia Bogdan a cerut preschimbarea acestui termen, solicitare respinsă. Ulteror, la 15 martie, Camelia Bogdan a cerut recuzarea judecătoarei Iulia Cristina Tarcea, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, dar și a magistraților Simona Lala Cristescu și Simona Gina Pietreanu. Și această cerere a fost respinsă. Motivația cererii de recuzare a fost aceea că un anumit portal pe care îl citește Camelia Bogdan acredita ideea că cele trei judecătoare ar avea legătură cu Securitatea.
Miza contestației în anulare
Respingerea contestației în anulare nu schimbă cu nimic faptul că judecătoarea Camelia Bogdan va reveni la Curtea de Apel București, după finalizarea stagiului disciplinar de șase luni la Curtea de Ape Târgu Mureș. Însă, această decizie înseamnă pentru judecătoarea din dosarul „ICA” o lovitură cruntă. Și aceasta deoarece în motivarea Înaltei Curți de la sfârșitul anului trecut, când s-a hotărât anularea hotărârii CSM de excludere din magistratură și aplicarea unei pedepse mai puțin aspre, judecătorii au arătat că CSM a stabilit cu temei existența abaterii disciplinare în ceea ce o privește pe Camelia Bogdan. „Participarea Cameliei Bogdan, ca lector la Programul de formare profesională organizat de Ministerul Agriculturii la Poiana Brașov, a fost de natură a atrage starea de incompatibilitate”, iar selectarea judecătoarei pentru prestarea acestei activități de predare „nu s-a realizat în mod transparent”. ÎCCJ arată, totodată, că încadrarea juridică stabilită de CSM a fost una corectă, iar Camelia Bogdan a prevăzut rezultatul acțiunii sale, în sensul că aceasta era sancționabilă, în raport cu Statutul judecătorilor. Consecința imediată și directă a acestei conduite a judecătoarei în cauză constă, spun magistrații, în „deteriorarea încrederii și a respectului față de funcția de magistrat, prin subminarea independenței acestuia, cu consecința afectării imaginii Justiției”.
Nu doar contestația pe fond a fost respinsă, ci toate solicitările formulate în instanță: preschimbarea termenului de judecată și recuzarea judecătorilor
Camelia Bogdan a cerut inclusiv revocarea din complet a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, Cristina Tarcea