Un fost președinte al României, ambasadori ai Statelor Unite și Austriei, companii-gigant din Europa, SUA și Japonia, generali SRI, bănci, case de avocatură, înalți funcționari guvernamentali, manageri de mari companii sunt numele importante care au avut acțiuni directe și implicări prin decizii, presiuni, trafic de influență și interese în uriașele afaceri Microsoft și EADS, minate de corupție. Cercetările procurorilor DNA au zgândărit doar pojghița acestor afaceri finanțate integral din bugetul public cu peste 1,5 miliarde de euro. Anchetele începute în 2013, cercetările și trimiterile în judecată au vizat doar pe câțiva dintre cei care au stors sume uriașe din aceste contracte, procurorii evidențiind un prejudiciu de doar 66,97 milioane de dolari.
Bomba acestui dosar a explodat în 26 septembrie 2014. Premierul Victor Ponta se afla atunci în avionul care îl ducea spre Statele Unite pentru a participa la Sesiunea Generală a ONU. Comunicatul nr. 1342/VIII/3 era cu dedicație, un ,,cadou” al DNA de ziua celui care conducea Guvernul, PSD și era candidat la alegerile prezidențiale, programate în noiembrie. Codruța Kovesi formula cereri de efectuare a urmăririi penale față de nouă foști miniștri, şase dintre ei în guverne PSD, responsabili pentru achiziția și gestionarea licențelor Microsoft. Bomba este dezamorsată abia după trei ani și patru luni; la 1 februarie 2018, aceeași DNA explica într-un nou comunicat (nr. 106/VIII/3) de ce şapte miniștri sunt scoși din cauză prin prescrierea faptelor. Valurile acestui dosar nu pot fi însă stinse doar cu un comunicat-fluviu: dimpotrivă, se naște un nou scandal care pune în cauză modul selectiv al cercetărilor ghidate de elemente de poliție politică și protecție pentru actorii suspuși ai afacerii.
80 de VIP-uri sub filaj total
În 4 iulie 2014, judecătoarea Corina Michaela Jîjîie, pusă de sistem pe culoarul principal al justiției, ca șefă a Secției penale de la Înalta Curte de Casație și Justiție, aproba supravegherea video, audio, foto, pătrunderea în spațiul privat pentru activarea mijloacelor tehnice a nu mai puțin de 80 de persoane suspecte în dosarul Microsoft-EADS. Sunt nume importante din viața politică, miniștri, șefi de partide, șefi de campanii electorale, la care se adaugă și persoanele care erau implicate în afacerea Microsoft-EADS. Vara fierbinte politic, înaintea alegerilor prezidențiale, impunea supravegherea lui Călin Popescu Tăriceanu, Vlad Moisescu, Radu Stroe, Ioan Rus, Vasile Blaga, Dan Nica, Gabriel Berca, Varujan Pambuccian, Sebastian Vlădescu, Ioan Moraru, Cătălin Harnagea, Bogdan Teodorescu, Bogdan Chirieac, strecurați printre manageri de la Microsoft. Statul paralel găsea o umbrelă perfectă pentru a fila total oameni politici și formatori de opinie, într-o operațiune extinsă până în 6 noiembrie 2014, imediat după primul tur al prezidențialelor.
De ce ancheta Microsoft este fără Microsoft
Kovesi a avut mare grijă să nu se creadă că serviciile străine au controlat derularea anchetei, respingând opiniile că dosarul Microsoft ar fi fost ,,servit” de FBI. Ancheta este una românească, sublinia în 20 noiembrie 2014 șefa DNA, care nu uită să adauge că ,,a fost o cooperare foarte strânsă cu SRI. Kovesi spune că a avut independență - ,,nu a fost o anchetă coordonată de autorități sau o agenție străină”. Totuși admite că ,,au fost activități de cooperare cu diverse agenții din SUA și, în special, cu compania Microsoft, care nu are niciun fel de implicații de natură penală în dosar, dimpotrivă, a furnizat foarte multe informații utile anchetei”. Adică, noi (Microsoft) ne controlăm, noi centrăm, și ei (DNA+SRI) dau cu capul!