Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureș pot concura pentru Cartea Recordurilor, după ce, săptămâna trecută, au reușit o performanță de excepție. L-au trimis în judecată pe primarul municipiului Baia Mare Ioan Doru Dăncuș, pentru o delapidare a bugetului primăriei cu suma de… 241,55 de lei. Alături de primar a mai fost trimis în judecată și șoferul acestuia. Delapidarea constă în faptul că primarul a folosit două mașini ale instituției, în interes personal, prejudiciind astfel primăria prin „uzura naturală, pe nedrept, a bunurilor primăriei”.
Povestea judiciară halucinantă face parte dintr-un rechizitoriu întocmit, la data de 7 aprilie 2026, de un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Maramureș, rechizitoriu prin care a fost trimis în judecată actualul primar al municipiului Baia Mare, Ioan Doru Dăncuș, acuzat de „delapidare în formă continuată, prevăzută de articolul 295 alineatul 1, cu aplicarea articolului 35 alineat 1 din Codul penal (cinci acte materiale)”. Faptele ar fi fost săvârșite în mandatul anterior, când actualul edil ocupa doar funcția de viceprimar.
De asemenea, în același dosar, a fost trimis în judecată și șoferul Primăriei Baia Mare, menționat de anchetatori cu inițialele R.M.R., pentru comiterea infracţiunii de fals intelectual în formă continuată (trei acte materiale). Actul de acuzare şi dosarul cauzei au fost înregistrate pe rolul Judecătoriei Baia Mare.
S-a deplasat repetat
Conform unui comunicat de presă al Parchetului Maramureș, în sarcina inculpatului primar Ioan Doru Dăncuş s-a reţinut în esenţă că „presupusele fapte ale acestuia, constând în aceea că, în datele de 6 aprilie 2023, 28 aprilie 2023, 1 mai 2023, 6 mai 2023 şi 23 mai 2023, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în mod repetat, în calitate de viceprimar al municipiului Baia Mare, cu atribuţii de gestiune a patrimoniului municipiului, de administrare şi de inventariere a bunurilor din domeniul public şi privat al municipiului, ar fi folosit autoturismele de serviciu, având numerele de înmatriculare MM-12-PBM și MM-94-PBM, aflate în proprietatea municipiului Baia Mare, în interesul său personal sau al membrilor familiei sale, efectuând deplasări repetate de pe raza municipiului Baia Mare, pe raza localităților Ieud și Finteușul Mare, judeţul Maramureș și retur, pe o distanţă cumulată de 620 de kilometri, autoturismele fiind conduse fie personal de către inculpat, fie de către inculpatul R.M.R. (angajat al Primăriei municipiului Baia Mare pe postul de conducător auto), la ordinul direct al viceprimarului - inculpatul Dăncuş Ioan Doru, cu consecința cauzării unei pagube municipiului Baia Mare constând în uzura firească a autoturismelor folosite, pe nedrept, în lipsa de folosinţă a respectivelor bunuri şi în contravaloarea carburantului/energiei electrice consumate de cele două autoturisme (în sumă de aproximativ 241,55 lei), întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de delapidare în formă continuată (cinci acte materiale), prevăzută de art. 295 alin. 1 din Codul penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Codul penal”.
Șoferul ar fi modificat numărul de kilometri parcurși
În sarcina șoferului R.M.R., inculpat în același dosar, procurorul a reținut, în esenţă că „presupusele fapte ale acestuia, constând în aceea că, în calitate de angajat în cadrul Primăriei municipiului Baia Mare, ocupând postul de șofer, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, cu prilejul întocmirii a trei foi zilnice de parcurs pentru autoturismul marca Skoda cu numărul de înmatriculare MM-12-PBM aparţinând municipiului Baia Mare, le-ar fi falsificat, prin atestarea în mod necorespunzător adevărului a numărului de kilometri parcurși în zilele de 6 aprilie 2023, 28 aprilie 2023 şi 23 mai 2023 și prin omisiunea, cu ştiinţă, de a insera întreg itinerariul parcurs în realitate în aceste zile, (deplasările în localitățile Ieud și Finteușul Mare, judeţul Maramureș şi retur), întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de fals intelectual în formă continuată (trei acte materiale), prevăzută de art. 321 alin. 1 din Codul penal, cu aplicarea art. 35 alin. 1 din Codul penal”.
Conform aceluiași rechizitoriu, „în ceea ce priveşte faptele presupus comise de către inculpatul Dăncuş Ioan Doru facem precizarea că infracţiunea de delapidare, prevăzută de art. 295 alin. (1) din Codul penal, constă în însuşirea, folosirea sau traficarea de către un funcţionar public, în interesul său sau pentru altul de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau le administrează”.
Teoria uzurii autoturismelor, explicată conform codurilor penale. Cel vechi și cel în vigoare
Procurorul arată că, în viziunea noului Cod penal, astfel cum rezultă şi din expunerea de motive pentru elaborarea şi adoptarea acestuia, „infracţiunea de delapidare a fost inclusă în categoria infracţiunilor de serviciu (Capitolul II al Titlului V al părţii speciale a Codului penal)”. „Delapidarea, în vechiul Cod penal a făcut parte din infracţiunile contra patrimoniului, însă în noua şi actuala reglementare, a fost adusă acolo unde îi era locul, respectiv în categoria infracţiunilor de serviciu, întrucât, prin comiterea ei, se vatămă în principal relaţia socială de serviciu şi în secundar se afectează patrimoniul unei autorităţi publice, instituţii publice sau al altei persoane juridice. Aşadar, cuantumul pagubei materiale nu este un element esenţial pentru existenţa acestei infracţiuni, esenţială și ca urmare socialmente periculoasă fiind vătămarea de către funcţionarul public a relaţiilor de serviciu. De altfel, există situaţii practice în care paguba materială este greu sau imposibil de cuantificat (de exemplu, în cazul uzurii rezultate din folosirea temporară a bunului, ori în cazul scoaterii temporare a bunului din sfera de folosinţă a instituției publice sau a persoanei juridice private). Caracterul periculos al delapidării este dat, pe de o parte, de urmările dăunătoare pentru activitatea persoanei juridice al cărei gestionar sau administrator este funcţionarul public, iar, pe de altă parte, de conduita acestuia care săvârşeşte o astfel de faptă prin nesocotirea obligaţiei de fidelitate şi de probitate profesională care îi incumbă în mod firesc oricărui angajat”, scrie procurorul maramureșean în acest rechizitoriu.
Acesta adaugă că, în egală măsură, „presupunând că faptele ar fi fost săvârşite aşa cum s-a reţinut în rechizitoriu, urmarea acestora nu ar fi constituit-o doar paguba materială constând în contravaloarea carburantului, ci şi uzura firească a autoturismelor folosite, pe nedrept, pe o distanţă totală de 620 km (uzură inerentă oricărei folosiri, de lungă sau de scurtă durată), lipsa temporară de folosinţă a respectivelor bunuri (prin scoaterea temporară a bunului din sfera patrimonială legală în care se găsea, este lipsită unitatea sau instituţia proprietară de posibilitatea de a-şi exercita atributele asupra acelui bun) şi lipsa nejustificată a şoferului de la locul de muncă, din dispoziţia şefului său ierarhic”.
Citește pe Antena3.ro
