Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Curtea Constituțională a făcut publică, la sfârșitul săptămânii trecute, motivarea deciziei prin care a respins excepția de neconstituționalitate ridicată de primarul din Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, cu privire la prevederile Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea însemnelor naționale de către autoritățile și instituțiile publice. Nu însă toți cei nouă judecători au considerat astfel. Magistratul Varga Attila a formulat opinie separată, în sensul că apreciază legea că este neconstituțională dacă se referă și la însemnele minorităților naționale.
Primarul Antal Arpad a fost amendat, în anul 2018, cu 5.000 de lei pentru că a refuzat să îndepărteze simbolurile naționale ale Ungariei de pe clădirile publice din oraș, cu ocazia zilei de 15 martie. De atunci, el se judecă pentru anularea amenzii, la Judecătoria Sfântu Gheorghe, unde, anul trecut, a solicitat atacarea Legii nr. 75/1997 la Curtea Constituțională. Instanța a admis sesizarea CCR. Concret, potrivit motivării deciziei Curții, Antal Arpad a invocat că prevederea legală este neconstituțională, deoarece restrângerea dreptului de a fi arborate pe clădirile publice a drapelurilor altor state nu este în niciun fel motivată de legea pe care o atacă și că, oricum, încălcarea legii nu ar fi de natură să pericliteze siguranța națională și ordinea publică.
Jurnalul a studiat decizia Curții și a constatat că, deși li s-a cerut să se exprime, nici Senatul și nici Camera Deputaților, cum nici Avocatul Poporului nu au comunicat CCR punctele lor de vedere.
În schimb, CCR arată că drapelul României, alături de ziua națională, de imnul național, de stema țării și de sigiliul statului reprezintă simboluri ale statului român, național, suveran, independent, unitar și indivizibil. Magistrații subliniază că susținerile primarului Antal Arpad, potrivit cărora cetățenii ungari ar fi discriminați prin imposibilitatea de a arbora drapelul statului a cărei cetățenie o dețin, concomitent cu cetățenia română nu are fundament în realitatea juridică. În acest sens, cu majoritate de voturi, Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate invocată de primarul din Sfântu Gheorghe.
Varga Attila: Dacă se referă la minorități, legea e neconstituțională
Citește pe Antena3.ro
Un singur judecător CCR a considerat altfel, poziționându-se în dezacord total cu restul colegilor săi. Opinia separată este semnată de judecătorul Varga Attila și este scrisă chiar pe mai multe pagini decât decizia propriu-zisă a CCR.
Varga Attila susține că Legea nr. 75/1997, atacată de Antal Arpad, nu se referă la folosirea simbolurilor minorităților naționale pe clădirile oficiale sau în locurile publice. Mai mult, judecătorul consideră că steagul minorităților naționale nu reprezintă însemne ale altui stat și contestă deciziile instanțelor judecătorești și ale instituțiilor guvernamentale care au emis procese-verbale de amendă prin care au sancționat astfel de acțiuni. Varga Attila mai arată că Parlamentul României nu a adoptat nicio lege care să reglementeze folosirea simbolurilor minorităților naționale.
În opinia separată se mai susține că, prin urmare, Curtea Constituțională trebuie să admită excepția de neconstituționalitate a Legii privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice și să o declare neconstituțională dacă se referă și la drapelul unei minorități naționale.
Primarul Antal Arpad a avut un singur susținător, la CCR, în demersul său inedit. Acesta este judecătorul Varga Attila
