Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție pare a fi cea mai vânată structură din Parchetul General, încă de la înființarea ei, în anul 2018, sistemul încercând să îi blocheze activitatea. Numărul mic de procurori care activează la SIIJ, raportat la numărul exagerat de dosare pe care trebuie să le instrumenteze face nu doar ca această secție să fie utilă, ci ar trebui consolidată, nu desființată. Revista Q Magazine a efectuat, în urmă cu câteva săptămâni, un bilanț al SIIJ, arătând că șapte procurori au avut de soluționat 6.636 de dosare penale, ceea ce înseamnă o medie de aproximativ 900 de dosare pentru fiecare anchetator.
Volumul de lucru era deja mare la nivelul anului 2019, în care au rămas de instrumentat pentru anul trecut nu mai puțin de 3.652 de cauze penale, iar alte 2.984 reprezintă dosare înregistrate doar în cursul anului 2020.
Cu toate lipsurile Secției, din punct de vedere al capitalului uman, SIIJ a soluționat, în 2020, 552 de dosare, iar două dintre acestea s-au finalizat cu rechizitorii. Printre cei trimiși în judecată se numără celebrul “paraditor” de la “Unitatea de Elită a DNA” de la Ploiești, Mircea Negulescu, poreclit “Portocală”.
Asociațiile magistraților se tem de revenirea la vechile practici abuzive
Trei asociații ale magistraților din România, UNRR, AMR și AJADO, au atras atenția, încă de la primele semnale politice, că se intenționează desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, măsură pe care au catalogat-o ca fiind nemotivată și care, odată îndeplinită, nu garantează în niciun fel că judecătorii și procurorii nu vor mai fi interceptați, urmăriți penal și trimiși în judecată pentru a fi influențați cu privire la soluțiile pe care le pronunță. “Desființarea SIIJ, fără introducerea unor garanții procedurale solide pentru judecătorii și procurorii investigați, este o propunere ce contravine în mod flagrant recomandărilor Comisiei de la Veneția și, de asemenea, reprezintă o revenire inacceptabilă la situația în care procurori cu grad de judecătorie vor putea, pe de o parte, să ancheteze și să trimită în judecată judecători și procurori cu grad de Înaltă Curte, iar, pe de alta parte, să îi urmarească penal inclusiv pentru soluțiile pronunțate, situație care face ca independența justiției, astfel cum este consacrată de documente internaționale asumate de România, să ajungă o simpla noțiune, fără conținut”, precizează asociațiile într-un comunicat public.
Singura secție din Parchet necontrolată politic
Magistrații în cauză precizează că înființarea SIIJ a fost o garanție necesară pentru independența justiției, în condițiile în care judecătorii au fost anchetați de DNA pentru soluțiile pronunțate, secretul deliberării a fost încălcat de către procurorii DNA, au existat magistrați trimiși în judecată și suspendați din funcție pentru fapte nedeterminate sau pentru fapte ce nu există ori pentru hotărârile date, după cum au existat magistrați ce au fost interceptați de procurorii DNA în timpul și în legătură cu cauzele pe care le aveau de soluționat.
Mai mult, SIIJ este singura secție din Ministerul Public în care șefii acesteia nu sunt numiți prin niciun fel de implicare a politicului. Toți procurorii care activează în SIIJ sunt selectați prin concurs, doar de către Consiliul Superior al Magistraturii.
Pe cine deranjează această structură de Parchet
Odată desființată această secție specială, dosare cu greutate ar urma să fie transferate la DNA, în principal, având în vedere obiectul infracțiunilor anchetate, unde, cel mai probabil, ar urma să fie “îngropate”, așa cum s-a întâmplat înaintea înființării SIIJ.
Cel mai răsunător dosar este cel în care Laura Kovesi este anchetată pentru aducerea în țară a lui Nicolae Popa, dosar deschis ca urmare a sesizării formulate de Sebastian Ghiță, și care, așa cum am arătat anterior, trebuie soluționat până pe 1 aprilie 2021. Însă Kovesi mai este cercetată pentru coordonarea unui grup organizat în DNA cu procurori de la Ploiești care au dispus trimiteri în judecată ale unor persoane importante.
Un alt procuror DNA și un membru al CSM sunt vizați într-un dosar SIIJ. Este vorba despre “procuroarea lui Dragnea”, Carmen Alexandra Lăncrănjan, și de Nicolae Solomon. De asemenea, un al treilea procuror DNA, Ana Dana, face obiectul unui dosar de cercetare penală, unde s-a început urmărirea penală in rem.
SIIJ îl anchetează penal și pe judecătorul care a soluționat dosarul “Băneasa”, în care Puiu Popoviciu a fost condamnat la 7 ani de închisoare. Este vorba despre magistratul Ioan Bogdan Tudoran.