Paradisul fiscal din centrul Bucureștiului

Zeci de comercianţi au invadat centrul Capitalei, cu mese pline de obiecte şi cadouri colorate. A venit primăvara, dar nu ştie şi ANAF, care ar trebui să verifice felul în care se vând mărţişoare fără casă de marcat sau chitanțe. Iar sumele pe care le câştigă vânzătorii de cadouri de primăvară nu sunt deloc mici. Pentru a obţine un loc în aceste zile în centrul Bucureştiului, comercianţii fac eforturi supraomeneşti.

În fiecare an iese cu scandal la coada pentru autorizaţii, la Administraţia Străzilor, pentru că numărul de locuri care le este pus la dispoziţie „mărţişorarilor” este limitat şi se aplică politica „primul venit, primul servit”. Cei care nu reuşesc să obţină un loc pentru vânzarea mărţişoarelor acuză angajaţii de la Administraţia Străzilor de încălcare a procedurilor legale. „Aceeaşi firmă a reuşit să ia 60 de locuri pentru vânzarea mărţişoarelor, iar unii dintre cei care vând nu pot dovedi că au actele în regulă. Pentru a obţine autorizaţiile, comercianţii trebuie să fie persoane fizice autorizate sau ONG-uri”, spune Viorel Ene, preşedintele Asociaţiei Artizanilor şi Mărţişorarilor. Conform Hotărârii de Consiliu 363 din 24 martie 2010, un agent economic fie PFA, SRL sau ONG, are drept doar la un loc de vânzare în Bucureşti. „Cei de la Administraţia Străzilor mi-au spus că nici măcar nu ştiau de existenţa Hotărârii de Consiliu Local 363. Nu se întreabă nimeni cum a fost posibil să iasă deja zeci de vânzători, imediat după ce au luat autorizaţia de la Admi-nistraţia Strazilor, care eliberează doar adeve-rința pentru ocuparea domeniului public. De vineri până luni, nu ar fi avut timp să-şi ia toţi autorizaţiile de la primă-riile de sector. Comercianţii trebuie să se autorizeze şi pentru vânzare, la primăriile de sector aferente”, mai spune Ene. După câteva zeci de plângeri şi sesizări făcute de mai multe asociaţii în ultimii ani, nici Primăria, nici Poliţia Locală, nici ANAF nu au verificat comercianţii care înregistrează câşti-guri fabuloase în fiecare perioadă de sărbătoare. Mai mult, între sutele de comercianţi care deja s-au instalat în Piaţa Romană, la Universitate sau în Piaţa Unirii, nici măcar unul singur nu are casă de marcat, deşi ar trebui să le poată da bon fiscal sau măcar chitanţă miilor de cumpărători de mărţişoare.

Politica de selecție practicată de autorităţi, „primu venit, primul servit”, la care se adaugă lipsa bonurilor fiscale sau a chitanţelor, reprezintă o încurajare a evaziunii fiscale. Comercianţii din România sunt obligaţi să justifice fiecare leu încasat în urma vânzării unui produs sau serviciu, însă Fiscul permit şi excepţii, iar acolo unde nu permite legea, permit agenții care nu fac verificări. Agenţii economici care nu sunt organizaţi în societăţi comerciale şi care funcţioneză ca persoane fizice autorizate nu sunt obligaţi prin lege să aibă case de marcat fiscale. Produătorii agricoli individuali sunt singurii care nu trebuie să emită bon fiscal sau chitanţă, restul excepţiilor fiind legate de vânzările de bilete, care oricum sunt înregistrate și fiscalizate. Avocaţii, notarii, medicii, arhitecţi sau constructorii și instalatorii care sunt persoane fizice autorizate emit chitanţe. În aceeași situaţi s unt şi persoanele care vâ nd obiecte de cult şi oferă servicii religioase în numele instituţiilor de cult sau agenţiile de turism care vând pachete turistice Despre comercianţi care au împânzit în aceste zile străzile cu mărţişoare şi gablonţuri nu se precizează nicăieri o excepţie de la regulă, deci ar trebui să poată oferi cumpărătorilor bon fiscal sau chitanţă

40.000 de lei poate câștiga un vânzător de mărțișoare, în 20 de zile de paradis fiscal.