Berceanu: Am plătit 624 milioane euro către Bechtel şi nu avem autostradă

Ministrul Transporturilor, Radu Beceanu a declarat, astăzi, că va vizita mai multe puncte de lucru ale Autostrăzii Transilvania pentru a vedea cum se poate asigura finanţarea şi care sunt problemele care au făcut ca Bechtel să primească 624 milioane de euro şi să nu finalizeze anumite porţiuni de autostradă.

"Am venit aici pentru a răspunde la unele întrebări. De exemplu, cum se explică faptul că am plătit până acum 624 milioane firmei Bechtel şi nu avem un produs utilizabil. De asemenea, vreau să vedem ce putem face astfel încât, până în 2012, porţiunea Cluj - Borş să fie finalizată", a declarat Berceanu, citat de Agerpres. Ministrul a adăugat că statul român va înregistra pierderi foarte mari din cauza cursului de schimb, plăţile către Bechtel fiind făcute în euro. Totodată, Berceanu a precizat că statul român are o datorie de 77 milioane de euro către compania americană, datând de anul trecut, suma solicitată de Bechtel fiind de 137 milioane euro. Proiectul de construcţie a autostrăzii Transilvania, pe traseul Braşov-Borş, a început în 2004, în baza unui contract cu o valoare de 2,2 miliarde euro acordat companiei americane Bechtel. Lucrările au fost întrerupte la jumătatea anului 2005, când autorităţile au început reanalizarea contractelor încheiate de guvernarea precedentă. Ca urmare a sistării lucrărilor, termenul de finalizare a autostrăzii, stabilit iniţial pentru anul 2012, a fost prelungit cu un an. Până la jumătatea lunii august a anului trecut, compania a finalizat o porţiune de cinci kilometri de autostradă dintr-un sector cu o lungime de 25 kilometri, care face legătura între Gilău şi Câmpia Turzii.
În urmă cu o lună, ministrul Transporturilor declara că va propune companiei Bechtel, care realizează Autostrada Transilvania, să termine tronsoanele deja începute, urmând ca restul să fie scos la licitaţie. "Le voi propune celor de la Bechtel să construiască până la Târgu Mureş, urmând ca restul tronsoanelor să fie scoase la licitaţie, iar dacă va dori Bechtel va putea face şi alte lucrări", a spus Radu Berceanu.

Angajaţi puşi pe liber
Bechtel a anunţat că va disponibiliza temporar circa 2.300 de angajaţi, deoarece nu a primit toţi banii pentru lucrările efectuate în acest an şi nici nu are front de lucru din cauza faptului că CNADNR - Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - nu a predat amplasamentul necesar pentru lucrări. O măsură a companiei Bechtel a fost ca salariaţii disponibilizaţi temporar să primească două salarii de bază ca plată compensatorie. În prezent, Bechtel lucrează pe două tronsoane, Câmpia Turzii - Gilău (52 de kilometri) şi Suplacu de Barcău - Borş (64 de kilometri). Sumele alocate de Ministerul Transporturilor, în 2008, pentru Autostrada Transilvania ar fi trebuit să depăşească 500 milioane de euro. În 2009, ar trebui să demareze lucrările pe alte două tronsoane până la sfârşitul anului, tronsonul Cluj - Mihăileşti şi tronsonul Mihăileşti - Suplacu de Barcău. Autostrada Transilvania, proiect împărţit în opt tronsoane, va avea 415 kilometri, din care peste 55 de kilometri de poduri şi viaducte, 94 de pasarele, 58 de pasaje peste autostradă şi 16 noduri rutiere, termenul de punere în funcţiune fiind anul 2013 - 2014.
În urmă cu o săptămână, conducerea sindicatului din Bechtel anunţa că va iniţia "o serie de presiuni" la adresa Guvernului pentru continuarea asigurării finanţării lucrărilor la Autostrada Transilvania, dar şi la adresa constructorului pentru respectarea prevederilor legale în ceea ce priveşte concedierile colective. "Dacă nu suntem auziţi, demersurile noastre sunt urmate de presiuni de genul mitinguri de protest, pichetarea prefecturilor şi se vor adresa autorităţilor. Vom face aceleaşi demersuri la adresa companiei Bechtel şi vom avea adunări generale în care membrii de sindicat vor decide ce este de făcut. E important că facem lucruri concrete pentru oameni şi pentru autostradă”, declara atunci Nicolae Feneşan, secretarul regional al Sindicatului "Familia”. "Vom face presiuni şi am făcut deja adrese la primul-ministru, către ministerele Transporturilor, Finanţelor şi Muncii, am avut şi contacte cu cei de la CNADNR. Trebuie să se ia o decizie politică legată de faptul că lucrările la autostradă trebuie să continue în condiţii legale, inclusiv în ceea ce priveşte respectarea contractului Bechtel cu Guvernul României”, a spus Nicolae Feneşan.
Tot atunci, liderul de sindicat de la compania Bechtel, Mihai Lup, a declarat, că pe şantierul Autostrăzii Transilvania mai lucrează circa trei sute de persoane, care se ocupă de conservarea lucrărilor, în timp ce restul sunt în şomaj tehnic şi primesc 75 la sută din salariu. "Un număr de 1.200 de angajaţi pe şantierul autostrăzii au primit în 10 decembrie 2008 adrese prin care sunt trimişi în şomaj tehnic până în 9 februarie. Restul angajaţilor au primit adrese similare în 5 ianuarie, astfel încât pe şantier mai sunt trei sute de persoane care lucrează la conservare”, declara atunci Lup.

Nu ni s-a dat un orizont de aşteptare
Bogdan Sgârcitu, directorul de comunicare al Bechtel, declara recent pentru o publicaţie clujeană că este optimist că statul român va găsi în curând resursele necesare pentru a-şi achita datoriile faţă de antreprenorul general. Totuşi, acesta a anunţat că, în urma întâlnirilor pe care constructorul le-a avut cu reprezentanţii beneficiarului autostrăzii, nu s-a pus în discuţie renegocierea contractului. Deşi cea mai mare parte a muncitorilor care lucrează pe şantierul autostrăzii au fost trimişi în şomaj tehnic până la data de 9 februarie, constructorul susţine că activitatea nu a fost sistată în totalitate. „Momentan, se lucrează cu un efectiv mai mic la unele structuri. Se efectuează lucrări de protecţie pe porţiunile care au fost deja finalizate, dar nu la ritmul de astă vară”, a declarat Sgârcitu. Totuşi, acesta nu a putut să ofere o informaţie concretă cu privire la numărul angajaţilor care mai lucrează în această perioadă. „Deocamdată nu avem noutăţi. Am avut întâlniri cu noul ministrul al transporturilor, Radu Berceanu. Nu ni s-a dat un orizont de aşteptare. Cred că totul depinde acum foarte mult de ce front de lucru avem şi de plăţi”, a anunţat Sgârcitu. Potrivit acestuia, CNADNR trebuie să elibereze terenul, să reloce utilităţile şi să termine procesul de descărcare arheologică la kilometrul 46. În cazul în care CNADNR va respecta toate cerinţele impuse de Bechtel, cei 2.300 de muncitori ameninţaţi că îşi vor pierde locul de muncă se vor putea întoarce pe şantierul autostrăzii. „Dacă ni se dă front de lucru, avem nevoie de tot efectivul de angajaţi. Nu vă pot spune când se va accelera ritmul lucrărilor sau când vom începe să lucrăm ca şi astă vară”, a menţionat directorul de comunicare al Bechtel. Acesta şi-a exprimat încrederea că în curând noua echipă de la Ministerul Transporturilor şi CNADNR va găsi modalitatea necesară pentru a rezolva problema. „Sper că va exista o finanţare şi că vom avea accesul la teren în timp foarte scurt. Totul depinde de cum vom obţine plăţile restante”, a precizat Sgârcitu.