Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
„Trebuie să înțelegem că o parte a acestor tehnici pe care le regăsim, iată și în 2024 în România, utilizate de un actor statal străin, urmează, practic, un pattern conform unei doctrine. Ea se cheamă doctrina confruntării informaționale și care urmărește, practic, anumiți pași și anumită modalitate în care să poți influența încă o dată starea de spirit. să-i spunem la nivelul unui stat. În cazul de față, lucrurile s-au derulat după câteva etape predefinite. În primul și în primul rând, la momentul în care îți gândești un astfel de atac, ai nevoie de conturarea anumitor narative care să aibă priză la populație. Din acest punct de vedere, cercetările noastre au arătat că încă din 2019, o companie cu legături certificate în Federația Rusă, prin prisma mai multor elemente, a desfășurat o întreagă campanie de microtargetare a populației românești în mediul online. Reținem situația: un exemplu similar cu o companie celebră care a acționat pe spațiul Marii Britanii la momentul Brexit”, spune Alex Florența, procurorul general al României.
Practic, la fel ca și în cazul Brexit, se preluau date din mediul online, se făcea analiza preferințele populației, cu privire la diferitele narative, și ulterior se segmenta această populație pentru a vedea care este populația receptivă la un anumit mesaj pe care tu vrei să-l inoculezi.
„Același lucru (ca în UK, la momentul Brexit - n..r) s-a întâmplat în România, practic, și analizând, făcând această microtargetare a populației românești, s-au conturat patru mari narative de la care populația românească era în general receptivă. Aceste patru narative au fost utilizate ulterior pentru că, printr-o întreagă infrastructură online pusă la dispoziție, și pe care noi am explicat-o și astăzi (...), au început să fie vărsate în mediul online românesc, printr-o serie întreagă de canale preconstituite, acest tip de patru narative la care făceam referire. Care a fost ideea? Ideea că această infrastructură a fost creată încă din 2022, a început, în urma acestei microtargetări, popularea spațiului românesc cu tipul acesta de narative, ideea fiind de nişare a populației românești în aceste componente informaționale, introducerea și păstrarea ulterior a unor segmente întreagi de populație”, mai spune Florența.
Odată atras în această bulă informațională, acel segment de populație devine „captiv și ușor manipulabil”: „Pentru că îl ții o anumită perioadă, îl fidelizezi pe aceste site-uri, pe aceste pagini de Facebook, controlate de către actorul statal și care fac parte din instrumentarul de război hibrid. Îl alimentez curiozitatea, interesul, doar cu știri, toate fabricate, în general cu inteligența artificială, din narativul la care el este receptiv. Urmând ca, în momentele cheie, care interesează actorul statal străin, cum a fost în cazul nostru de alegerile prezidențiale de anul trecut, să schimbi paradigma și această întreagă infrastructură să o folosești, schimbând întregul palier de narativuri. Și vii cu narativul care te interesează. În cazul de față a fost susținere electorală a candidatului independent”.
Narativele, odată introduse în această bulă informațională și prezentate și încropite de asemenea manieră, sunt create să corespundă tipului de narativ la care respectiva populație este receptivă. Este mult mai ușor de asimilat, este mult mai ușor de recepționat de respectiva parte de populație.
Întrbat de când a început această operațiune Alex Florența a spus că microtargetarea a avut loc „undeva în anul 2019”.
„Este de altfel un raport foarte detaliat la acel moment în care vedem cum segmentează populația românească pe grad de preferințe, nu doar din perspectiva narativelor, dar inclusiv pe regiune geografică și așa mai departe. Probabil că pe bază acestei microtargetări se dezvoltă ulterior narativele care să fie vărsate către populația românească prin această infrastructură. Iar întreaga infrastructură pe care noi am putut-o proba în această modalitate este deja inițiată în cursul anului 2022. E activează apoi neîntrerupt până la finalul anului 2024. Repet, prin prezentarea, prin rularea acestor tipuri de narative, astfel încât segmente întregi de populație devin captive în aceste bule informaționale. Iar începând cu primăvara anului 2024, dar amplificarea se vede în primul și în primul rând cu câteva zile înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale de anul trecut. Întreaga infrastructură schimbă narativele. Adică volumul de informație care era în mod normal livrat către populație (...) se schimbă automat, toate celelalte narative rămân în plan secund și se inundă spațiul cu narative pro-candidatul independent”, mai spune Alex Florența.
(sursa: Mediafax)
Laura Buciu, laura.buciu@mediafax.ro
Keywords:GEORGESCU, BREXIT
Citește pe Antena3.ro
