Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Castelului Pleşa din Obărşia de Cămp, construit in 1892 de boierul Gheorghe Pleşa in stilul castelelor de pe Valea Loirei, i-a fost redată splendoarea anilor 1880. Nu de autorităţile romăne, care timp de zeci de ani s-au muncit să-l dărăme, ci de un belgian.
MEHEDINŢI - Ţinutul Loirei anilor 1880, reeditat de un belgian la Obărşia de Cămp
Castelului Pleşa din Obărşia de Cămp, construit in 1892 de boierul Gheorghe Pleşa in stilul castelelor de pe Valea Loirei, i-a fost redată splendoarea anilor 1880. Nu de autorităţile romăne, care timp de zeci de ani s-au muncit să-l dărăme, ci de un belgian.
Directorul economic al firmei Mercedes pe zona Europei, Michel Cappellen, doreşte să construiască aici cel mai mare teren de golf din Europa, unde cei mai puternici oameni de afaceri din lume se vor intălni la conferinţe şi dineuri.
Legenda locului spune că tatăl boierului Gheorghe Pleşa, cojocarul satului pe timpul Imperiului Otoman, oferea găzduire reprezentantului turc care venea să străngă birurile din zonă. Intr-o noapte, tatăl viitorului boier, văzănd sacii de galbeni strălucitori, i-a pus gănd rău turcului. Cănd acesta a apucat drumul către Istanbul, cojocarul impreună cu căţiva amici l-au urmărit, iar intr-o noapte l-au omorăt şi i-au furat sacii de galbeni. La puţin timp, cojocarul a cumpărat peste 500 ha de pămănt in Obărşia de Cămp şi in Cetate-Dolj.
Â
Citește pe Antena3.ro
Â
POVESTEA. Unul dintre cei doi fii ai săi, Gheorghe Pleşa, beneficiind de o avere impresionantă din partea tatălui, a hotărăt să-şi facă studiile şi să trăiască in Franţa. Aici a fost licenţiat in Drept şi tot aici ar fi trăit singura poveste de dragoste. Gheorghe Pleşa a promis bogatei franţuzoaice cu care urma să se căsătorească un castel ,,măreţ şi aparte", acoperit cu monezi de aur. In 1882, Castelul Pleşa era gata să-i primească pe indrăgostiţi. Toate piesele componente ale clădirii au fost construite in Italia şi transportate cu vasele pănă in Portul Gruia, de unde ţăranii din zonă le-au adus pănă la Obărşia de Cămp cu carele in aşa-numita "corvoadă", aici constructorii doar imbinăndu-le. Decoraţiile interioare au fost executate de o adevărată pleiadă de pictori specialişti din intreaga lume, ceva asemănător găsindu-se astăzi doar pe Valea Loirei in Franţa. Coloanele din marmură, scările din lemn sculptat, şemineul şi oglinzile veneţiene dădeau castelului un adevărat aer franţuzesc. Picturile, bibelourile şi biblioteca impunătoare se spune că erau unice. Unică in Romănia de atunci era şi centrala termică pe lemne ce asigura căldura in camere prin intermediul ţevilor şi caloriferelor masive ce se pot vedea şi la ora actuală. Din faţa castelului nu lipsea nici făntăna arteziană. Construcţia a fost prevăzută şi cu balcoane de marmură pe toate cele patru laturi. Numai că franţuzoaica a refuzat căsătoria cu boierul Pleşa, deoarece castelul nu avea WC-uri interioare, iar acoperişul nu era făcut cu monezi de aur. Stăpănul a murit la 90 de ani, in Franţa, necăsătorit. Fără moştenitori, castelul a rămas al nimănui.
Â
PERIOADA DEVASTĂRII. Potrivit secretarului Primăriei Obărşia de Cămp, Eugen Iordache, o dată cu infiinţarea SMT-urilor, in anul 1948, Castelul Pleşa a trecut in folosinţa acestor unităţi, aici fiind birourile tuturor secţiilor din zona de sud a judeţului. Neputănd face faţă cheltuielilor de intreţinere a clădirii, SMT-ul renunţă la acest sediu prin anul 1971, castelul rămănănd "in grija primăriei". Dispariţia obiectelor de interior a inceput insă după 1972. La acea vreme acolo erau cazaţi muncitorii şi militarii care erau aduşi pentru muncile cămpului. Au dispărut bibelourile, oglinzile veneţiene, piesele de interior şi chiar biblioteca. "Un ofiţer din armată, care fusese cazat cu soldaţii in acest castel, a ajuns intr-o zi să se despartă de soţie. La divorţ, soţia acestuia, pentru a-i face rău, a declarat autorităţilor că soţul ei a furat majoritatea cărţilor de biblioteca boierului Pleşa", ne-a declarat secretarul Primăriei Obărşia de Cămp.
Â
IMPOZANT. Michel Cappellen este unul din directorii economici ai renumitei firme Mercedes pe o zonă din Europa şi doreşte să facă din această localitate una dintre cele mai importante de pe continent. După cum ne-a declarat secretarul primăriei, belgianul are planuri mari in acest sens. "Pe lăngă faptul că a concesionat castelul pe 49 de ani, tot pe această perioadă a concesionat şi clădirile ce au aparţinut societăţii Agromec, unde doreşte să infiinţeze o crescătorie de cai de rasă. Lăngă castel a cumpărat o clădire, unde a construit 12 apartamente luxoase, destinate invitaţilor. A cumpărat şi peste 100 ha teren, pe care va construi cel mai mare şi mai modern teren de golf din Europa. Căt despre castel, in patru luni a făcut ce nu putea face nimeni. A angajat mai intăi romăni, dar aceştia au spus că nu-l pot renova mai repede de patru ani. Atunci a adus o echipă de italieni şi sărbi şi in patru luni l-a refăcut de parcă ar fi nou. A păstrat in totalitate atăt arhitectura, căt şi culorile. Au avut o soluţie de-a lor cu care, atunci cănd au dat cu ea, s-a curăţat totul de parcă ar fi fost nou. Nu s-a deteriorat absolut nimic. Anul trecut insă a sistat toate lucrările de interior, deoarece ii mai trebuiau căteva avize de la Ministerul Culturii. Le-a obţinut, iar in perioada imediat următoare se va apuca din nou de muncă. Intre timp a mai adus şi alte materiale necesare restaurării. Belgianul doreşte să ţină aici conferinţe, intălniri de afaceri, dineuri şi simple intălniri. Oricum vor veni numai oameni foarte bogaţi. Şi noi am fost surprinşi de intorsătura lucrurilor", a declarat secretarul primăriei, Eugen Iordache.
Â
Gănduri ascunse pentru imobil
După Revoluţie s-a incercat preluarea castelului de AGROMEC, el fiind evaluat atunci la derizoria sumă de doar 18 milioane de lei. Investitorul care a preluat AGROMEC a incercat să includă şi acest castel ca făcănd parte din patrimoniul societăţii. Primăria comunei a intervenit atunci şi a trecut castelul in domeniul public, dar numai după ce in jurul afacerii a izbucnit un scandal uriaş. Un SRL din Mediaş, care voia să cumpere de la FPS respectivul Agromec, avea gănduri ascunse cu imobilul. Directorul de atunci al FPS Mehedinţi, Ştefan Lulea, nu a luat in seamă valoarea de patrimoniu a castelului şi l-a considerat obiect de inventar, evaluăndu-l la doar 18 milioane de lei. Doar intervenţia promptă a prefectului şi ministrului Culturii de atunci a stopat tentativa de jaf a FPS. Pănă la venirea belgianului serii de investitori s-au perindat la Castel. Veneau, declarau că vor face marea cu sarea şi apoi plecau fără să mai dea vreun semn. Autorităţile se aşteptau ca vreun urmaş al familiei Pleşa să vină şi să investească in Castel. Cum nu s-a intămplat asta, l-au concesionat belgianului.
