x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Observator Cât s-a tăiat şi ce a rămas din pădurile României. Ce arată raportul de audit al Curţii de Conturi

Cât s-a tăiat şi ce a rămas din pădurile României. Ce arată raportul de audit al Curţii de Conturi

09 Apr 2013   •   10:12
Cât s-a tăiat şi ce a rămas din pădurile României. Ce arată raportul de audit al Curţii de Conturi

Suprafaţa fondului forestier în proprietatea publică a statului s-a redus în ultimii 20 de ani cu peste 3,02 milioane hectare datorită retrocedărilor către persoane fizice şi juridice, relevă raportul de audit al Curţii de Conturi privind 'Situaţia patrimonială a fondului forestier din România, în perioada 1990-2012'. "În perioada 1990-2012, suprafaţa fondului forestier-proprietatea publică a statului s-a redus cu 3.028.762 ha, prin retrocedări către persoane fizice şi juridice, ca urmare a aplicării legilor de fond funciar. Procesul de retrocedare a terenurilor forestiere către foştii proprietari sau către urmaşii acestora este încă în desfăşurare", se arată în raport.

Dacă la finele anului 1990 suprafaţa fondului forestier era de 6.367.660 hectare, din care suprafaţa pădurilor 6.248.990 hectare şi alte terenuri 118.670 hectare, după 20 de ani, respectiv la finele anului 2010, suprafaţa fondului forestier era de 6.515.173 ha, din care în proprietatea publică doar 4.363.000 ha şi în proprietatea privată 2.152.173 hectare. În proprietatea publică a statului se aflau 3.338.898 hectare, din care 3.224.951 hectare acoperite efectiv cu păduri, iar 113.947 hectare alte terenuri.

Potrivit raportului Curţii de Conturi, o suprafaţă de circa 561.168,84 hectare s-a retrocedat sau se află în diferite faze ale procesului administrativ sau juridic de retrocedare, fără a fi îndeplinite condiţiile prevăzute de lege, acestea fiind considerate cazuri litigioase. "Modificarea regimului de proprietate prezintă interes în legătură cu problema integrităţii şi dezvoltării fondului forestier, în condiţiile în care noile categorii de proprietari manifestă atitudini diferite în legătură cu menţinerea folosinţei de pădure şi/sau cu o eventuală extindere a acesteia", menţionează raportul.

În anul 1800, suprafaţa împădurită din provinciile istorice româneşti era de 8.500.000 hectare de pădure, adică 36% din teritoriu, suprafaţă care s-a redus continuu, în principal, ca urmare a reformei agrare din 1864 şi a legii privind înfiinţarea izlazurilor comunale din anul 1920. Astfel, peste un milion de hectare de păduri au fost scoase din fondul forestier, mare parte din ele fiind defrişate, în vederea transformării în păşuni. După adoptarea Constituţiei şi etatizarea (naţionalizarea) pădurilor ca fiind 'bun al întregului popor', în anul 1948, suprafaţa fondului forestier era de 6.486.000 hectare.

România ocupă locul 13 din punct de vedere al procentului de împădurire, situându-se cu 5,1 procente sub media europeană de 32,4%. Din punct de vedere al suprafeţei de pădure raportată la numărul de locuitori, România se situează pe locul 10 la nivel european cu 0,30 ha/locuitor, primele locuri fiind ocupate de ţările nordice (Finlanda, Suedia şi Norvegia).

Potrivit documentului, cele mai mici procente de împădurire se înregistrează în zonele de câmpie, iar cele mai afectate zone sunt Câmpia de Vest (3,2% grad de împădurire), Câmpia Bărăganului (3,5% grad de împădurire), Câmpia Moldovei (4,1% grad de împădurire), Câmpia Olteniei (5,3% grad de împădurire), Câmpia Transilvaniei (6,8% grad de împădurire). (Agerpres)

×
Subiecte în articol: pădure jaf taiat retrocedari