Ceramica de Horezu, la loc de cinste

CONCURS  •  DESTINAŢIILE EUROPENE DE EXCELENŢĂ VOR FI PREZENTATE ÎNTR-O BROŞURĂ ROMÂNO-ENGLEZĂ
Bogăţia valorilor culturale, a datinilor şi a tradiţiilor păstrate de sute de ani în localitatea Horezu, precum şi diversitatea faunei şi a florei din zonă au stârnit un binemeritat interes. 

CONCURS  •  DESTINAŢIILE EUROPENE DE EXCELENŢĂ VOR FI PREZENTATE ÎNTR-O BROŞURĂ ROMÂNO-ENGLEZĂ
Bogăţia valorilor culturale, a datinilor şi a tradiţiilor păstrate de sute de ani în localitatea Horezu, precum şi diversitatea faunei şi a florei din zonă au stârnit un binemeritat interes.  

Cunoscut ca centru etnografic şi ca un vechi centru de ceramică populară, oraşul Horezu a fost desemnat câştigător al concursului Destinaţii Europene de Excelenţă. Deşi criteriile au fost destul de exigente, proiectul Depresiunea Horezu a reuşit să adune punctajul maxim, respectiv 100 de puncte, deoarece este o destinaţie unde tradiţiile sunt întâlnite la tot pasul iar dezvoltarea turismului durabil este asigurată. La concurs au participat 36 de proiecte din mai multe zone de la noi din ţară. Meseriile tradiţionale practicate de locuitori, precum creşterea animalelor, olăritul, pomicultura şi prelucrarea lemnului au adus premiul  cel mare la Horezu. Un atuu al localităţii îl constituie poziţionarea oraşului într-o zonă privilegiată din nordul Olteniei unde se găsesc cele mai multe mănăstiri din ţară. Pe locul doi s-a situat proiectul Ţara Făgăraşului, cu 95 de puncte, iar pe locul trei este Ţara Vrancei, cu 94 de puncte.

EMBLEMA LOCALITĂŢII. Bogăţiile naturale din zonă au orientat locuitorii către activităţi de artizanat cu specific românesc precum olăritul, ţesături executate manual, pictura religioasă şi sculptura în lemn. Olăritul s-a transmis de-a lungul timpului prin intermediul familiilor de olari ce au perpetuat tehnicile de prelucrare ale lutului. Principalele simboluri utilizate în ornamentarea ceramicii horezene sunt inspirate din floră şi faună: cocoşul de Hurez, bradul, şarpele, ghioceii. Simbolurile esenţiale utilizate pentru decoraţiunile de pe vasele de ceramică sunt: spirala dublă, linia dreaptă, linia ondulată, steaua, frunza, bradul, soarele, spicul, pomul vieţii şi coada de păun. De asemenea, gama cromatică este dominată de fondul roşu la care se adaugă galbenul de Horezu. Argila folosită este unică, găsindu-se doar în dealul Ulmetului de lângă Horezu. Centrul de Ceramică din Olari este cel mai important centru din România. Aici turiştii pot vedea la lucru meşterii olari, putând asista la procesul de fabricaţie a produselor din lut şi chiar pot modela şi decora vase şi farfurii de lut. De aici pot fi cumpărate produse din ceramică direct de la meşterii olari.

OBIECTIVE. La Mănăstirea Hurezi sunt realizate manual, prin tehnici foarte vechi, ţesături, covoare şi picturi religioase. Muzeul mănăstirii conţine diverse piese de artă medievală, ţesături şi numeroase exemplare de documente şi cărţi vechi. Aceste exemplare provin din biblioteca mănăstirii iniţiată de Constantin Brâncoveanu, care avea una din cele mai valoroase colecţii de carte ale timpului său. Un alt punct de atracţie îl constituie Complexul Muzeal Măldăreşti, situat la 3 km de Horezu. Aici găsim culele Greceanu, Duca, precum şi casa memoriala I.Gh. Duca, care combină elementele arhitecturii româneşti cu elemente ţărăneşti din zonă şi particularităţi de fortificaţii. Cula este o casă fortificată, o variantă a casei înalte în care tehnica medievală atinge un grad superior de realizare artistică.

Istoricul localităţii

Horezu, vatră de cultură şi civilizaţie, este menţionat pentru prima oară în documentul dat la Râmnic la 5 septembrie 1487 de către voievodul Vlad Călugărul. Satul este apoi donat de Constantin Brâncoveanu Mănăstirii Hurez. Aşezarea se dezvoltă după anul 1780, când devine cunoscută sub numele de Târgul Horezu, data de la care devine centru de plasă, apoi reşedinţă de raion. Prima şcoală din Horezu a fost înfiinţată în 1832. Odată cu noua împărţire administrativ teritorială din 1968, localitatea este declarată oraş, cunoscând o rapidă ascensiune pe treptele urbanizării.