Comisia Europeană critică România şi laudă Bulgaria

Raportul de monitorizare al Comisiei Europene critică dur România şi laudă Bulgaria pentru ritmul reformelor din justiţie şi pentru lupta împotriva corupţiei. Documentele publicate ieri pentru fiecare dintre cele două state nici că puteau avea un ton mai diferit, indicând discrepanţe mari în modul în care ţările care au aderat în tandem la 1 ianuarie 2007 respectă recomandările europene în două domenii care le-au ridicat mari probleme pe parcursul negocierilor dar şi după integrarea europeană.

„Situaţiile în Bulgaria şi în România sunt foarte diferite anul acesta, însă invit ambele guverne să urmeze recomandările noastre în beneficiul cetăţenilor lor", a declarat, ieri, preşedintele CE, José Manuel Barroso.

CE arată în raportu că, în pofida unor progrese în anumite domenii, există importante neajunsuri în eforturile României de a înregistra progrese în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, că angajamentul politic este insuficient, iar amendamentele la Legea ANI reprezintă un serios pas înapoi. "Per total, în pofida progreselor înregistrate în anumite domenii, evaluarea Comisiei arată existenţa unor neajunsuri importante în eforturile României de a realiza progrese în cadrul MCV. România nu demonstrează un angajament politic suficient pentru sprijinirea procesului de reformă. Amendamentele la legea ANI, votate la 30 iunie, reprezintă un important pas înapoi. Legea pune în pericol parcursul bun al activităţii ANI şi determină încălcarea în mod clar de către România a angajamentelor asumate la data aderării", se arată în raportul dat publicităţii marţi, potrivit Mediafax.

Comisia Europeană (CE) cere României să îşi onoreze angajamentele prin găsirea celor mai potrivite mijloace juridice de restabilire a atribuţiilor ANI care să permită confiscarea averilor nejustificate. Raportul arată, de asemenea, că, după o perioadă de încetinire a muncii la nivel parlamentar, România a recâştigat impulsul reformelor în cel de-al doilea trimestru al anului 2010 şi s-a angajat într-o reformă legislativă majoră odată cu aprobarea de către Parlament a codurilor de procedură civilă şi penală, la 22 iunie. "Pregătirile pentru intrarea în vigoare a celor patru noi coduri, în prezent programată pentru octombrie 2011, reprezintă o oportunitate semnificativă pentru o reformă completă a sistemului românesc de justiţie.

Pentru a susţine acest proces de reformă, Comisia cere României să nu renunţe la genul de sprijin acordat de Parlament la adoptarea codurilor de procedură şi să extindă acest gen de voinţă politică şi în alte domenii", se arată în raport. în opinia CE, România suferă, la nivelul conducerii sistemului juidiciar, de o anumită lipsă de voinţă de a coopera şi de a-şi asuma responsabilităţi în beneficiul reformei. "Deşi sunt disponibile soluţii pragmatice în multe cazuri, acestea adesea nu sunt luate, în timp ce există iniţiative individuale ale magistraţilor, asociaţiilor profesionale şi societăţii civile, care încearcă să acopere aceste neajunsuri", se mai arată în document.
Spre deosebire de raportul pentru România, documentul care înregistrează progresele Bulgariei indică „un puternic dinamism pentru reformă", care s-a creat de la ultimul raport anual al Comisiei, prezentat în iulie 2009. „Comisia constată că există voinţa politică de a realiza cu succes reforma sistemului judiciar şi recomandă Bulgariei să continue eforturile de reformă", se arată în raport.

Potrivit documentului, noua strategie de reformă judiciară a Bulgariei, aprobată de Guvern la 23 iunie, demonstrează voinţa politică de realizare a unei reforme profunde a sistemului judiciar. |n cadrul acestei strategii, actualele deficienţe care ar trebui soluţionate de Bulgaria sunt considerate priorităţi naţionale şi sunt abordate printr-o acţiune comună la nivel politic, la nivelul sistemului judiciar şi la nivelul societăţii bulgare. Documentul face referire şi la îmbunătăţirea procedurilor penale şi la numărul mai mare de trimiteri în judecată pentru cazurile legate de corupţie la nivel înalt şi de criminalitate organizată.

Criticile vizează numărul, în continuare foarte redus, al cazurilor soluţionate în instanţă, practica profesională în cadrul poliţiei, organelor de urmărire penală şi instanţelor, domenii unde va fi necesară asistenţă externă. „Sistemul judiciar trebuie să ia mai des iniţiative şi să demonstreze un simţ de responsabilitate mai puternic. Fondurile publice trebuie protejate mai bine împotriva fraudei şi a conflictelor de interese", se arată în textul documentului.

Câteva dintre principalele critici conţinute în raportul pentru România al Comisiei Europene:

• România nu a demonstrat un angajament politic suficient de a sprijini procesul de reformă şi de a imprima direcţia acestui proces, iar factorii de decizie din sistemul judiciar au manifestat o anumită reticenţă de a coopera şi de a îşi asuma responsabilităţi. Aceste deficienţe trebuie corectate rapid pentru a permite României să îşi redinamizeze procesul de reformă.

• Faţă de ultimul raport al Comisiei, nu s-au realizat decât progrese limitate în ceea ce priveşte îmbunătăţirea eficienţei procesului judiciar şi a consecvenţei jurisprudenţei. Acest aspect rămâne o deficienţă fundamentală a sistemului judiciar din România. Pentru majoritatea recomandărilor în acest domeniu, formulate de Comisie în iulie 2009, s-au luat numai măsuri parţiale, fiind necesare, în continuare, eforturi semnificative pentru punerea în aplicare a acestora.

• În timp ce adoptarea codurilor de procedură reprezintă un important pas înainte, România a realizat puţine progrese efective din iulie 2009 în ceea ce priveşte trei indicatori ai reformei judiciare, şi anume eficienţa procedurilor, consecvenţa jurisprudenţei şi responsabilizarea sistemului judiciar.

• Resursele umane rămân o provocare majoră. Recomandările Comisiei de a aplica măsuri de urgenţă precum transferul posturilor vacante între instanţe de jurisdicţie diferite, acolo unde apar dezechilibre importante din punct de vedere al volumului de muncă, nu au fost respectate, iar România nu a luat nici alte măsuri corespunzătoare în acest sens.

• Rezultatele sistemului disciplinar sunt neconvingătoare. Puţine cazuri disciplinare sunt deschise, iar sancţiunile par uşoare şi nu sunt suficient de bine diferenţiate prin lege. În plus, practica disciplinară în cazurile importante a fost neconvingătoare şi demonstrează o lipsă de sensibilitate la responsabilitatea publică şi la importanţa încrederii publice în integritatea sistemului judiciar.

• Procesele rămân de lungă durată şi nu au fost pronunţate încă decât puţine hotărâri în primă instanţă împotriva unor politicieni cunoscuţi. Excepţiile de neconstituţionalitate continuă să întârzie judecarea cauzelor de corupţie la nivel înalt, în timp ce un proiect de lege prin care se elimină obligativitatea suspendării procedurilor judiciare atunci când sunt invocate excepţii de neconstituţionalitate aşteaptă să fie adoptat în Parlament.

• Sunt necesare îmbunătăţiri substanţiale în ceea ce priveşte protecţia împotriva conflictelor de interese şi a corupţiei în procedurile de achiziţii publice. Legislaţia română în domeniu pare inconsecventă, deoarece conflictul de interese este reglementat prin diverse legi, iar lacunele legislative permit anumitor cazuri să eludeze sistemul.

• Comisia invită România să îşi onoreze angajamentele prin găsirea celor mai adecvate mijloace legislative pentru a restabili competenţele ANI de a propune confiscarea efectivă a averilor nejustificate. România ar trebui să îşi propună să asigure un sprijin politic larg pentru transparenţă şi protejarea eficientă împotriva corupţiei şi a conflictelor de interese.

• România suferă, de asemenea, de o anumită reticenţă a factorilor de decizie din sistemul judiciar de a coopera şi de a îşi asuma responsabilitatea în beneficiul reformei. Cu toate că există soluţii pragmatice în numeroase cazuri, acestea nu sunt adesea puse în practică, în timp ce magistraţii, asociaţiile profesionale şi societatea civilă încearcă să elimine lacunele prin iniţiative individuale. Comisia invită România să stabilească o cooperare strânsă şi constructivă între diferiţii actori la nivel politic şi judiciar şi să consolideze angajamentul sistemului judiciar în favoare reformei.

• Pentru a realiza cu succes procesul de reformă, este necesar un angajament susţinut din partea României, a Comisiei şi a celorlalte state membre. Comisia va sprijini în continuare România în acest demers şi va prezenta următoarea evaluare a progreselor în vara anului 2011.