Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Aceasta este solicitarea făcută de deputatul PDL Adrian Gurzău care afirmă că Ţinutul Secuiesc nu va obţine autonomie niciodată, "cu atât mai puţin pe ploaie"!
Deputatul PDL de Cluj Adrian Gurzău a reacţionat la declaraţiile făcute în faţa presei de o delegaţie a Consiliului Naţional Secuiesc (CNS) întoarsă dintr-o vizită din Ungaria. Concret, delegaţia CNS a susţinut că vicepremierul maghiar Semjen Zsolt a reafirmat sprijinul guvernului său pentru obţinerea autonomiei secuieşti, în condiţiile în care la Bucureşti oficialul "nici nu a deschis discuţia despre aşa ceva".
Potrivit sursei citate, Semjen Zsolt s-a întâlnit la 18 iunie la Bucureşti cu preşedintele Traian Băsescu şi membri ai Guvernului României. "El însuşi a declarat că, la această întâlnire, subiectul autonomiei teritoriale a «Ţinutului Secuiesc» nu a fost discutat. Ulterior la Sfântu Gheorghe a spus în faţa secuilor că «Guvernul Ungariei sprijină acest deziderat»", a precizat deputatul Gurzău.
"Marţi, preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), Izsak Balazs, a susţinut că s-a întâlnit în Ungaria cu vicepremierul Semjen Zsolt, care l-a asigurat de sprijinul guvernului său pentru autonomia ţinutului secuiesc. Dar iată care a fost declaraţia publică a lui Semjen Zsolt după întrevederea de la Bucureşti cu autorităţile româneşti: «Întotdeauna am spus că cerem doar ceea ce este aprobat de Constituţie». Aşadar, vicepremierul spune de fapt că Ungaria nu susţine altceva decât ce este aprobat de Constituţia noastră. Iar autonomia etnică, o ştie şi domnul Semjen, nu este. De aceea, considerăm mincinoasă, periculoasă şi lipsită de justificare agitaţia pe care presedintele CNS, Iszak Balazs, o face pe această temă într-un moment în care ţara are nevoie de toate energiile ca să facă faţă nenorocirilor. Domnul Iszak Balazs ştie sigur că sunt situaţii în care autonomia nu te-ar apăra de nimic. Cu atât mai mult acum, orice discuţie despre împărţirea ţării după bunul plac al unora este complet deplasată şi condamnabilă. Îi cer domnului Iszak Balazs să le ceară scuze cetăţenilor Clujului în faţa cărora a vorbit şi pe care eu îi reprezint", ne-a declarat deputatul Adrian Gurzău.
CNS a fost în vizorul procurorilor pentru atentat la siguranţa naţională
Consiliul Naţional Secuiesc a fost în atenţia procurorilor Parchetului de pe lângă instanţa supremă încă de la sfârşitul lunii octombrie 2003, când s-a înfiinţat. În noiembrie 2003, procurorii desfăşurau acte premergătoare începerii urmăririi penale privind infracţiuni contra siguranţei naţionale, a ordinii constituţionale, de care erau suspectaţi membri ai CNS pentru manifestările din octombrie 2003 de la Sfântu Gheorghe, când circa 300 de delegaţi din "scaunele istorice secuieşti" au adoptat statutul şi regulamentele CNS, precum şi o declaraţie privind autonomia teritorială a "Ţinutului Secuiesc". La vremea respectivă, reprezentanţii CNS au declarat că vor elabora un proiect de lege pe care îl vor înainta Parlamentului, proiect prin care urmăreau legitimarea autonomiei interne şi a instituţiilor autonome secuieşti. Procurorul general al Parchetului de pe lângă instanţa supremă, în acea vreme Ilie Botos, a evitat să facă dezvăluiri despre eventuala cercetare privind Consiliul Naţional al Secuilor, denumindu-l un "punct fierbinte" al actualităţii politice. Ulterior, despre dosar nu s-a mai auzit nimic, dar activitatea CNS în scopul obţinerii autonomiei Ţinutului Secuiesc continuă. Interesant este şi faptul că, până la ora redactării acestui articol, nici un reprezentant al celuilalt partid de guvernământ, UDMR, nu a reacţionat nici la recenta declaraţie a conducerii CNS, nici la declaraţia deputatului PDL Adrian Gurzău. Or, situaţia era destul de delicată încă din 2003, când, iniţial, preşedintele UDMR, Marko Bella, a condamnat în termeni foarte duri constituirea CNS. El a amendat categoric acţiunile radicalilor maghiari constituiţi în jurul lui Laszlo Tökes şi a ameninţat că demnitarii UDMR care vor participa la constituirea CNS vor fi sancţionaţi mergând chiar până la excluderea lor din Uniune. Ulterior, preşedintele UDMR a lăsat-o mai moale cu sancţiunile, spunând că evaluările se vor face de la caz la caz. Tot la nivelul anului 2003, liderul UDMR Covasna, Albert Almos, susţinea că organizaţia lui nu va retrage sprijinul politic membrilor UDMR care au participat la înfiinţarea Consiliului Naţional Secuiesc.
La acea vreme, Laszlo Tökes, cetăţean român de origine maghiară şi disident anticomunist, era doar episcop al Eparhiei Reformate de la Piatra Craiului. Ulterior, la alegerile europarlamentare din 2007 a fost ales eurodeputat independent din partea României şi reales în 2008 pe "Lista Solidarităţii" a UDMR. Recent, chiar luna trecută, el a fost ales în funcţia de vicepreşedinte al Parlamentului European, după un vot contestat, cu 334 de sufragii pentru, 284 împotrivă şi 168 de abţineri.
"Scindată" în 2003, cel puţin la nivel declarativ în problematica CNS, UDMR (care acorda atunci sprijin guvernului PSD) are astăzi mult mai multă putere decât avea în urmă cu şapte ani, Uniunea fiind copilot la conducerea României.
