Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ţara noastră consumă anual în
van o treime din energia folosită. Securitatea energetică este una din
angajamentele pe care România şi le-a asumat faţă de Comisia Europeană.
Ţara noastră consumă anual în van o treime din energia folosită. Securitatea energetică este una din angajamentele pe care România şi le-a asumat faţă de Comisia Europeană.
Potrivit lui Tudor Constantinescu, preşedintele Agenţiei Române pentru Conservarea Energiei, România are un potenţial de reducere a consumului de energie de 30-35%, incluzând aici energia electrică, cea termică, dar şi combustibilii pentru autovehicule. Conform calculelor efectuate de ARCE, dacă această cantitate ar fi economisită, România nu ar mai fi dependentă de nici o sursă externă, având astfel asigurată securitatea energetică. În sectorul rezidenţial se face cea mai mare risipă, 41% din totalul energiei consumate pentru încălzire şi pentru apa caldă, în transport şi comunicaţii există un potenţial de reducere a consumului prin eficientizare de 31%, sectorul serviciilor poate economisi 14%, iar industria poate contribui cu 13%. “Eficienţa energetică trebuie să constituie prioritatea numărul unu în România în faţa energiilor regenerabile”, a declarat Constantinescu, care a menţionat că România şi-a asumat o scădere a consumului energetic de 13,5% prin măsuri de eficienţă energetică în următorii nouă ani, aceasta fiind cea mai ambiţioasă ţintă din întreaga Uniune Europeană. “La nivel mondial, presiunea de scădere a consumului prin eficientizarea energetică este mare, iar la nivel comunitar este şi mai mare, pentru că UE şi-a propus să fie un lider mondial în acest sector”, a adăugat preşedintele ARCE.
CONSUM. Conform statisticilor, în România, intensitatea energetică (raportul între consumul energetic naţional şi produsul intern brut) este de trei ori mai mare decât media UE considerată cu 15 membri. Potrivit Strategiei Energetice a României, “ajustarea structurală a economiei, dar şi creşterea eficienţei de utilizare a resurselor au determinat o reducere a intensităţii energiei primare de la 0,605 tep (tone echivalent petrol) în anul 2000 la 0,492 tep în anul 2005”, valoare de peste două ori mai mare decât media UE. “Măsurile de eficienţă energetică sunt cele mai rentabile pentru România, gradul de recuperare a investiţiei este de doi-trei ani, dar ceva trebuie investit la început”, a mai precizat Constantinescu.
AVANTAJ. Logica acestor măsuri este simplă: din moment ce există o creştere continuă a preţurilor înternaţionale la petrol şi gaze naturale, aceasta se manifestă şi în creşterea tarifelor la utilizator, fie că vorbim despre preţul unui killowatt oră, gigacalorie, sau un litru de benzină sau motorină. Eficienţa energetică va duce, astfel, la scăderea facturilor prin micşorarea consumului. O primă măsură în acest sens este obligativitatea etichetării energetice a clădirilor. Conform reglementărilor, fiecare clădire publică trebuie să aibă afişat certificatul energetic, care arată consumul de energie din clădirea respectivă, iar pentru cele private, din 2009 vor fi obligatorii aceste certificate energetice dacă se doreşte închirierea sau vânzarea imobilului. “Este asemănător cu certificarea energetică a electrocasnicelor, în timp consumatorii au învăţat care sunt cele consumatoare sau nu şi au reacţionat”, a precizat Constantinescu. Pentru izolarea termică a locuinţelor, bugetul de stat contribuie cu 34%, bugetele locale contribuie cu 33%, iar asociaţiile de proprietari vor completa restul.
Subvenţii pentru consumatori “verzi”
România ar putea acorda subvenţii consumatorilor de energie care investesc în resurse alternative. Ministerul Economiei şi ARCE coordonează un studiu, finanţat din fonduri PHARE şi derulat de o firmă daneză de audit, care are ca scop găsirea unor măsuri fiscale pentru sprijinirea proiectelor de eficienţă în domeniul energiei. “Un exemplu de astfel de măsură ar fi subvenţiile acordate de unele state europene pentru consumatorii care doresc să folosească panouri solare. În România, ţinând cont de puterea scăzută de cumpărare şi nivelul redus de informare a populaţiei pe tema eficientizării consumului de energie, astfel de subvenţii ar duce la stimularea industriei în sectorul resurselor energetice alternative”, a afirmat Constantinescu. El a menţionat că în Belgia, care nu e o ţară cu multă expunere solară, statul acordă o subvenţie de 50% din preţul panourilor. Conform preşedintelui ARCE, eficientizarea energetică nu înseamnă doar scăderea consumului în condiţia menţinerii aceluiaşi standard de confort, ci trebuie efectuată pe întregul lanţ: de la extracţia cărbunelui, urniului, petrolului sau gazelor, care trebuie efectuată cu o bună productivitate, la producerea energiei în termocentrale sau centrale electrotermice pe cogenerare cu un randament ridicat şi până la distribuirea fără pierderi în reţea.
Regenerabilele sunt mai scumpe
Preţurile la energia electrică produsă din surse
regenerabile sunt mai ridicate decât cele produse prin alte tipuri de instalaţii.
“Utilizarea energiei regenerabile duce la creşterea preţului la consumator,
pentru că are costuri mai mari. Ar trebui recunoscut de toate autorităţile”, a
afirmat ieri şi Anton Vlădescu, director în Transelectrica. El a mai spus că în
ţara noastră există o mare presiune pe realizarea de parcuri eoliene, însă rata
anuală de utilizare este în jurul a 20%, pe când în cazul unei termocentrale,
dar care poluează, este de 50%. Conform lui Dan Preoţescu, director în cadrul
Transelectrica, aceste costuri mai mari se vor regăsi în factura
consumatorilor. Anunţul survine la două zile după ce compania Iberdrola
Renovables, cel mai mare producător mondial de energie din surse regenerabile,
a anunţat achiziţionarea a 50 de licenţe pentru parcuri eoliene, însumând 1.600
de MW în Dobrogea. Aceştia cumulează aproximativ 10% din totalul capacităţii
instalate din România sau 25% din puterea Hidroelectrica, cel mai mare producător
verde din ţară. Eficientizarea energetică devine cu atât mai importantă, scăderea
consumului casnic de energie scumpă şi înlocuirea acesteia cu energie produsă
gratis de propriile panouri solare putând scădea semnificativ facturile plătite.
