Cotele Dunării au scăzut

La Galaţi, nivelul maxim este aşteptat sâmbătă, 10 iulie

Autorităţile gălăţene au primit ieri o gură de oxigen după ce apele Dunării au înregistrat o scădere a cotei. În ul­ti­mele 24 de ore, Dunărea a scăzut cu 5 cm, dar cota maximă este progno­zată pentru sâmbătă, 10 iulie, când este aşteptat un nivel de 682 cm.

Au­to­rităţile locale au dispus consoli­da­rea digului de apărare a oraşului, dig terminat în 36 de ore, aşa cum s-a preconizat. La ridicarea stă­vi­la­rului pentru protejarea municipiu­lui Galaţi au lucrat sute de angajaţi ai ins­ti­tu­ţiilor din subordinea primăriei, jan­dar­mi, lucrători ai ISU şi voluntari.

Vi­­ceprimarul municipiului Galaţi, Ni­­cuşor Ciumacenco, a ţinut să preci­ze­­ze că în ajutorul celor care au ridicat digul au venit foarte mulţi gălăţeni din cartierul Valea Oraşului, cei care ar fi direct afectaţi de o eventuală inun­dare a municipiului Galaţi. Se­cre­tarul de stat în cadrul MAI, fostul prefect de Galaţi Mihai Capră, a mers în localitatea Grindu pentru a-i linişti pe oamenii de acolo în pri­vin­ţa realizării unei breşe în digul din apro­­pierea localităţii. El le-a spus oa­me­­nilor că stăvilarul ridicat la Galaţi va rezista şi nu se va apela la această so­­­luţie extremă. Autorităţile luau în cal­­­cul inundarea acestei zone din ju­de­­­ţul Tulcea, fapt care a încins spi­ri­tele.

Ambasadorul Olandei s-a aflat ieri la Galaţi pentru a-l prezenta autorităţilor locale pe noul consul onorific al Regatului, dar în acelaşi timp a purtat discuţii şi cu reprezentantul Guvernului în teritoriu şi cu viceprimarul Nicuşor Ciumacenco şi preşedintele CJ Galaţi, Eugen Chebac. În urma producerii inun­da­ţiilor din 2005 şi 2006, guvernul olandez a alocat bani pentru realizarea unui studiu care să facă referire la renaturarea cursului Dunării şi găsirea de soluţii pentru apărarea oraşelor Brăila şi Galaţi. Studiul a fost finalizat anult trecut, în timpul campaniei electorale, iar prezentarea soluţiilor nu a fost luată în seamă. Beneficiarul studiului a fost Ministerul Mediului, dar broşura editată care cuprindea soluţiile experţilor olandezi a fost uitată într-un sertar sau ignorată complet.

Prefectul Cosmin Păun a precizat că studiul făcut nu prezintă altceva decât o serie de schiţe şi că ar fi nevoie de înfiinţarea unei structuri interju­deţene, alcătuită din reprezentanţii ju­deţelor Galaţi, Brăila şi Tulcea, la Con­siliul Judeţului Galaţi s-au pre­zen­tat rezultatele concrete şi viziunea proiectului de renaturare a Dunării.

"Nu discutăm despre o inun­dare de urgenţă a terenurilor din Tul­cea. Scenariul făcut prevede refacerea ca­na­lelor de fugă şi a polderelor. Pierde­rile înregistrate prin acest proiect, cu privire la inundarea unor zone, sunt mult mai mici decât pa­gu­bele produse acum. Ideea este să creăm un proiect mai mare pentru pro­tejarea zonelor agricole şi a aşe­zărilor şi dez­vol­tarea acestora, pentru că ele au avut un potenţial econo­mic din punct de vedere piscicol ridicat", a precizat Mirela Leonte, vice­pre­şedintele Cen­tru­lui de Consultanţă Ecologică Ga­laţi, partenerul specialiştilor olandezi la realizarea stu­diului.

Ur­mă­to­rul pas pentru pu­ne­rea în aplicare a uneia dintre so­lu­ţiile prezentate în studiu ar fi trecerea la studiul tehnic şi efectuarea calcu­le­lor financiare, iar în maximum doi an ar putea exista o alternativă la inun­daţiile care au loc acum şi instala­rea secetei în zo­ne­le judeţului Tulcea. Dacă la Galaţi Dunărea a scăzut, la Călăraşi se aşteaptă în următoarele 24 de ore o creştere a nivelului apei. 18 loc­a­l­ităţi din judeţul Călăraşi au fost afectate de creşterea cotelor ape­lor Dunării şi ale braţului Borcea, fiind inundate aproximativ 2.000 de hec­tare de teren agricol, circa 1.500 de hectare cu izlazuri şi păşuni şi 11.000 de hectare reprezentând su­pra­fe­ţe din fondul forestier. Localităţile afec­tate de inundaţii sunt: Călăraşi, Ol­te­ni­ţa, Roseţi, Dichiseni, Unirea, Je­gă­lia, Borcea, Modelu, Căscioarele, Chi­­r­nogi, Ulmeni, Chiselet, Mâ­nă­s­ti­­rea, Dorobanţu, Ciocăneşti, Gră­diş­­tea, Cuza Vodă şi Spanţov. În ur­mă­­­toa­rele 24 de ore, prognoza hidro­lo­­gică indică o creştere a nivelului Du­nării la postul hidrometric Căl­ă­raşi cu 6 centimetri, cota maximă ur­mând a fi atinsă astăzi, după care ni­ve­­lul apei va stagna, în următoarele zi­le fiind preconizată o scădere a de­bi­­telor fluviului Dunărea şi ale braţului Borcea.


Siretul a scăzut cu 51 de centimetri în ultimele 24 de ore
Nivelul Siretului, la Şendreni, a scă­zut în 24 de ore cu 51 de centimetri, ajungând la o cotă de 645 de centimetri, fiind sub cota de pericol, dar cu 45 de centimetri peste cota de inundaţie. De asemenea, în zona localităţii Şendreni, serviciile de intervenţie au consolidat şi su­pra­înălţat digul de protecţie (din saci umpluţi cu nisip şi pământ) pe digul de apărare al râului Siret, pentru evacuarea apei provenite din infiltraţiile apărute în parapetul de apărare al fluviului Dunărea şi râului Siret. Potrivit ultimelor date furnizate de IGSU, în ultimele 24 de ore, aproape 90 de gospodării şi peste 20 de locuinţe din şapte judeţe din Dobrogea şi sudul ţării au fost afectate de inundaţii, 20 de persoane au fost evacuate din casele inundate. Ploile şi inundaţiile au afectat şi peste 270 de hectare de păşuni şi fâneţe. (Mara Răducanu)


Lipsă de resurse în caz de alte inundaţii la toamnă sau la anul
Preşedintele Traian Băsescu a declarat ieri la Radio România că ţara nu are "nici o resursă" să îmbunătăţească situaţia pentru alte eventuale inundaţii, el afirmând că trebuie continuat procesul de restructurare a cheltuielilor bugetare. "Acum, după aceste inundaţii, aşa cum au fost ele, nu avem nici o resursă să îmbunătăţim situaţia pentru alte eventuale inundaţii la toamnă sau la anul. La anul vom avea exact aceeaşi problemă. Nu o spun cu cinism. O spun ca un semnal de alarmă şi cu îngrijorare. Dacă nu facem ceva cu restructurarea cheltuielilor bugetare, nu vom putea face nimic", a declarat Traian Băsescu. El a mai spus că, pentru diminuarea efectelor inundaţiilor din această perioadă, "este foarte dificil de anticipat ce resurse vor fi". "A venit momentul ade­vă­rului, în care să spunem lucrurile cinstit, să mergem în buget, în acele zone care ne iau orice perspectivă de dezvoltare a ţării. S-a tot evitat să se spună cinstit cum stăm. Noi suntem o ţară care cheltuieşte din bugetul de stat 30% pentru salariile în sectorul bugetar, 41% pentru sistemul de protecţie socială, în care includem şi pensiile, 5% serviciul datoriei publice, care înseamnă dobânzile, şi 5% subvenţii. Numai enumerarea acestora arată că 80% din veniturile bugetului de stat are destinaţie fixă. Ne mai rămân 20% din care trebuie să facem să funcţioneze educaţia, sănătatea, poliţia şi toate instituţiile statului. Cinstit vorbind, oricât am fi de de­magogi, şi la politicieni e o pasiune (...), realitatea e că ne ducem tot venitul pe consum. Dacă nu restructurăm cheltuielile bugetului de stat, nu vom avea de unde să facem mare lucru", a mai spus Băsescu.


Şi talk-show-urile despre inundaţii sunt ameninţări teroriste
Şeful statului a spus ieri la RRA că îşi menţine punctul de ve­dere privind introducerea campa­niilor de presă printre vulnerabili­tă­ţi­le enumerate în Strategia Na­ţio­na­lă de Apărare. "Este o vulnerabilitate. Pot da di­verse exemple. Unul este chiar legat de o problemă pe care chiar eu am avut-o. Nu pun pre­sa în cauză ca vulnerabilitate, ci campaniile incorecte. Spre exemplu, campania din campania electorală că familia ar fi implicată în trafic de armament pentru grupări teroris­te", a declarat Băsescu, dând exemplu şi talk-show-urile din ul­ti­me­le zile pe tema inundaţiilor: "O cam­pa­nie ca cea care s-a petrecut în această campanie de inundaţii pe trusturile Intact şi Realitatea, o cam­­panie de decredibilizare a au­to­ri­tăţilor, în condiţiile în care au­to­ri­tă­­ţile locale erau singurele care pu­teau să ajute populaţia. La ce au fo­lo­sit?" (A.D.)