Cum arăta Iisus Hristos?

Cum arata, in realitate, Iisus Hristos? Ne punem, mereu, aceeasi intrebare la care crestinismul se straduie, de sute bune de ani, sa raspunda. Dincolo de Noul Testament, nu avem o nici o descriere a portretului fizic real al Mantuitorului, facuta de vreunul dintre contemporanii sai. Ne-am obisnuit sa-l vedem pe Iisus prin ochii pictorilor Panselinos, El Greco sau Durer ori sa ni-l imaginam aidoma personajului principal din filmul lui Mel Gibson: inalt, delicat, cu plete negre si ochi albastri. Asa sa fi fost?

Un om... normal
In primul rand, nu toata lumea stiintifica ar fi de acord cu inaltimea lui. Cu 2000 de ani in urma, oamenii de 1,72 m inaltime, cat se presupune ca ar fi avut Iisus, erau foarte rari. Cartile sfinte ne relateaza ca Iisus mergea, uneori, prin multime, fara sa fie remarcat, ceea ce acrediteaza ideea unui om cu o infatisare care nu avea prin ce sa atraga atentia in mod deosebit.

Apoi, despre par, se pare ca tunsura lui nu era la moda; in Iudeea lui Iisus, cei care purtau plete riscau, imediat, oprobriul pu­blic. Si acest element ne poate face sa credem ca Iisus era, din punct de vedere fizic, un om normal. Sa re­ti­nem ca, intr-o lume guvernata de re­guli bazate pe religie si cutuma, aba­terile de la aspectul fizic puteau fi lesne semnalate si chiar pedepsite. Ceea ce evanghelistii nu ne-au dat de inteles ca s-ar fi petrecut cu Iisus.

Primele reprezentari presupu­se a fi ale Mantui­to­rului dateaza din secolul al II-lea si le gasim grava­te pe vase de cult din metal ori sculptate pe sarcofage din catacombele intailor crestini. Sunt cautate, cu insistenta, simbolurile decorative al pastorului si al pescarului. Insa nici o imagine nu trimite, expli­cit, la portretul fizic real al lui Iisus Hristos.

In schimb, legendele misuna in jur si nu ne mira deloc fina amprenta la­sa­ta de piciorul lui Iisus la judecata lui Pilat, in pretoriu, sau imaginea ce­lebra gravata pe un potir descope­rit in Antiohia, dovedi­ta, mai apoi, neautentica. Nume­roa­se marturii reale, alaturi de mar­tu­rii false, abunda, ca si acum, facand imposibila separarea adevarului de min­ciu­na, se da suprematie poruncii: "Crede si nu cerceta!".

Giulgiu
Cele mai credibile dovezi ale fapturii fizice a Mantuitorului, cu toate controversele legate de autenticitatea lor, raman, astazi, giulgiul din Torino si cel de la Vatican. Primul, in care se vad urmele martirajului, a fost vedeta unui film de succes pe canalul History, iar cel de-al doilea, o panza de 17/24 cm disparuta din muzeul papal, si-a gasit locul, pro­babil intr-o copie, la Manoppello – manastire a capucinilor din Abruzzo-Italia. Oamenii il numesc Volto Santo, iar existenta lui confirma datele din Noul Testament despre un al doilea giulgiu, care ar fi infa­su­rat doar capul lui Iisus. Intrucat re­pro­duce chipul presupus al Mantui­to­rului, masliniu – ca in repre­zen­ta­ri­le bisericilor orientale – i se mai spune si Icona Vera, icoana ade­va­ra­ta.

De-a lungul vremii, Biserica a idealizat, continuu, infatisarea Man­tui­torului, considerand ca esenta divina a lui Iisus se afla chiar in vor­be­­le sale: "Cine m-a vazut, l-a vazut pe Tatal!". Mergand pe firul logicii, daca am putea recompune portretul Fiului, ne-ar fi, in schimb, imposibil sa-l aducem pe pamant pe cel al Tatalui.

Citește pe Antena3.ro

Scandal după moartea lui Prigoană. Bahmuțeanu îi cere ajutorul lui Ciolacu pentru a-și recupera copiii: „Vă implor să luați măsuri”