Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
UPDATE 12:29 - Dan Diaconescu a fost condamnat definitiv de judecătorii Curţii de Apel Bucureşti la 5 ani şi jumătate de închisoare cu executare, în dosarul în care omul de televiziune este acuzat de şantaj.
............................................
Magistrații Curții de Apel București anunță azi sentința finală în dosarul în care Dan Diaconescu este acuzat de şantajarea mai multor persoane printre care şi a primarului comunei arădene Zărand, Ion Florin Moț. La termenul din 20 februarie, judecătorii au amânat pentru astăzi pronunțarea sentinței definitive.
În decembrie 2013, Judecătoria Sectorului 1, care a judecat fondul dosarului, l-a condamnat pe Diaconescu la trei ani de închisoare cu executare. Din această pedeapsă ar urma să se scadă zilele în care acesta a fost în arest preventiv, respectiv perioada 22-25 iunie 2010.
Procurorii anticorupţie au cerut majorarea pedepselor date de Judecătoria Sectorului 1 în acest caz, maximul prevăzut de lege pentru această infracţiune fiind de şapte ani. În acelaşi dosar, Dorel Petru Pârv a primit tot trei ani de închisoare cu executare, iar Mitruş Ghezea a fost condamnat la doi ani şi şase luni de închisoare cu executare.
"Sentinţa este netemeinică sub aspectul cuantumului pedepselor aplicate prin reţinerea de circumstanţe atenuante în favoarea inculpaţilor Cristian-Dan Diaconescu, Petru Dorel Pârv şi Mitruş Gheza. (...) În temeiul dispoziţiilor art. 421 pct. 2 lit. a solicităm instanţei de control judiciar admiterea apelului, desfiinţarea în parte a sentinţei apelate, iar în rejudecare majorarea pedepselor aplicate inculpaţilor Cristian-Dan Diaconescu, Petru Dorel Pârv şi Mitruş Gheza", se arată în motivele de apel ale DNA faţă de sentinţa dată.
DNA afirmă că "strict" din punct de vedere al limitelor de pedeapsă, legea penală mai favorabilă se apreciază nu în funcţie de vechiul sau noul Cod penal ( în ambele incriminări se prevede o pedeapsă cu închisoarea cuprinsă între 2 şi 7 ani, respectiv în art. 194 pct.1 şi 2 din Legea 15/1968 şi art. 207 alin 2 şi 3 din Legea 286/2009 ), ci de modificările aduse art. 13 ind. 1 din Legea 78/2000 prin art. 79 pct. 8 din Legea 187/2012.
DNA apreciază că nu puteau fi reţinute circumstanţe atenuante în favoarea inculpaţilor pentru următoarele considerente:
"Circumstanţa atenuantă prevăzută de art. 74 alin. 1 lit. a nu poate fi considerată incidentă în cauză prin simpla lipsă a antecedentelor penale ale inculpaţilor Diaconescu şi Ghezea. (...) Pentru a constitui o circumstanţă atenuantă, conduita bună a inculpatului anterioară săvârşirii infracţiunii trebuie să rezulte şi din alte împrejurări, simplul fapt că activitatea trecută a inculpatului nu a intrat sub incidenţa legii penale nefiind suficient pentru o astfel de apreciere. (...) Caracteristica inculpaţilor de 'persoane instruite' nu convinge ca un element în favoarea acestora. (...) Din contră, acest grad de instruire a permis inculpaţilor abordarea infracţiunii de şantaj dintr-o perspectivă inedită şi anume aceea a ameninţărilor aduse părţilor vătămate prin intermediul mijloacelor mass-media. (...) Cu titlu de exemplu arătăm atitudinea inculpatului Diaconescu de tergiversare a procedurii de prezentare a materialului de urmărire penală, inculpat care în ciuda studiilor superioare a invocat constant procurorului dificultăţi în lecturarea a mai mult de 20 de file pe zi în medie din actele dosarului, aspect reţinut şi de instanţă ca un element în defavoarea sa", susţine DNA în motivele de apel.
În document se subliniază că activitatea desfăşurată de Diaconescu şi Ghezea nu se circumscrie Codului deontologic al jurnalistului care prevede că 'Folosirea statutului de jurnalist pentru a obţine beneficii personale sau în favoarea unor terţe părţi constituie o gravă încălcare a normelor etice şi este inacceptabilă', aspect reţinut şi de instanţă.
În ceea ce priveşte atributul de persoane "perfect integrate în societate" cu care au fost etichetaţi toţi inculpaţii în vederea reţinerii acestui aspect ca şi circumstanţă atenuantă, ne exprimăm rezerva pentru o astfel de calificare, în primul rând pentru că nu se oferă o explicaţie mai amănunţită a acestei sintagme, adaugă sursa citată.
"Dacă analizăm mai atent contextul, observăm că inculpaţii au comis faptele dintr-o poziţie şi un statut social peste medie, chiar dominant în raport cu victimele lor, care nu aveau mijloace de ripostă similare unor atacuri venite prin presă din partea unor oameni de decizie. Toate aceste critici apreciem că trebuie avute în vedere şi în situaţia în care instanţa de control judiciar apreciază ca lege mai favorabilă legea nouă, constituind în opinia noastră argumente pentru majorarea pedepselor peste cuantumul stabilit de instanţa de fond şi peste minimul special prevăzut în noul cod penal pentru infracţiunea prev. de art. art. 207 alin 2 şi 3 din Legea 286/2009 cu aplicarea art. 13 ind. 1 din Legea 78/2000 cu modificările aduse prin art. 79 pct.8 din Legea 187/2012", conchide DNA.
Citește pe Antena3.ro
