Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
ATAC LA VERDE ● 3.800 metri pătraţi de livadă, raşi în nordul Bucureştiului
Peste 200 de copaci au fost raşi de pe terenul unităţii pomicole. După colecţia naţională de piersici, colecţia naţională de caişi a fost pusă la pământ pe întuneric, sub protecţia nopţii. În urma celor două acţiuni de defrişare, Pomicola Băneasa a pierdut 15.800 de metri pătraţi din baza de cercetare, iar România a renunţat la încă una din colecţiile unice în ţară.
Peste 200 de copaci au fost raşi de pe terenul unităţii pomicole. După colecţia naţională de piersici, colecţia naţională de caişi a fost pusă la pământ pe întuneric, sub protecţia nopţii. În urma celor două acţiuni de defrişare, Pomicola Băneasa a pierdut 15.800 de metri pătraţi din baza de cercetare, iar România a renunţat la încă una din colecţiile unice în ţară.
ATAC LA VERDE ● 3.800 metri pătraţi de livadă, raşi în nordul Bucureştiului
Peste 200 de copaci au fost raşi de pe terenul unităţii pomicole. După colecţia naţională de piersici, colecţia naţională de caişi a fost pusă la pământ pe întuneric, sub protecţia nopţii. În urma celor două acţiuni de defrişare, Pomicola Băneasa a pierdut 15.800 de metri pătraţi din baza de cercetare, iar România a renunţat la încă una din colecţiile unice în ţară.
Este pentru a doua oară când buldozerele intră pe terenul unităţii pomicole din nordul Bucureştiului. "Pot să vă spun că s-a distrus colecţia de caişi pe care o aveam aici. Au intrat cu două buldozere şi au rupt practic poarta, pentru că lacătul nu a putut fi spart. De această dată pomii nu au mai fost scoşi cu rădăcină cu tot, astfel încât să mai putem salva ceva. Ei au fost pur şi simplu raşi, rădăcina rămânând în pământ. În acest moment nu mai putem salva nimic", a explicat Marius Roman, inginer-şef al unităţii din Băneasa.
LA INDIGO. În urmă cu două săptămâni a fost defrişată colecţia naţională de piersici. Experţii în pomicultură au evaluat pierderea fondului genetic la suma de 1.300.000 de euro. Aceste cifre sunt modice, în comparaţie cu banii aduşi de terenul liber de orice plantaţie. Reţeta este una destul de simplă, iar Jurnalul Naţional a redat-o în numeroase rânduri. Astfel, prin cumpărarea drepturilor litigioase, obţinerea titlurilor de proprietate şi imediat după aceea vânzarea terenului se obţin sume de bani colosale de către oamenii de afaceri cu viziune.
FÅRÅ NUMÅR. Dosarele de retrocedare validate în număr mare de Prefectura Municipiului Bucureşti pe terenul unităţii pomicole din nordul Capitalei şi-au atins scopul. În momentul de faţă, primul proprietar şi-a intrat în drepturi. El a defrişat două dintre colecţiile naţionale. Pe terenul din Băneasa nu vom mai avea copaci, dar cu singuranţă vor apărea noi birouri sau clădiri rezidenţiale. "Eu am fost deschis pentru negocieri cu directoarea unităţii pomicole. Dânsa mi-a închis toate uşile. În aceste condiţii am trecut la fapte. Terenul este al meu şi am titlu de proprietate pe el. Nu înţeleg maniera comunistă a conducerii acetei unităţi de a refuza recunoaşterea dreptului de proprietate. Este vina lor că nu au dorit să discute cu mine, astfel încât să îşi salveze fondurile genetice pe care susţin că le au acolo", a declarat Iulian Capeti, proprietarul celor 15.800 de metri pătraţi.
LA VOIA ÎNTÅMPLÅRII. Pe de altă parte, Adela Bărbulescu susţine că nu are forţa necesară să lupte cu puterile imobiliare angrenate pentru obţinerea terenului pe care Pomicola îşi desfăşoară activitatea. "Noi nu am beneficiat pentru o bună perioadă de timp de un statut bine definit. Speculanţii de tot soiul au găsit tot felul de tertipuri pentru a ne distruge patrimoniul. În faţa unor astfel de presiuni şi a unor oameni cu bani unitatea pe care o administrez a rezistat cu greu. Acum am impresia că sunt singură în toată această luptă. Atât Primăria Sectorului 1, cât şi Agenţia Domeniilor Statului nu au mişcat nici un deget pentru salvarea acestei unităţi. Au semnat dosare şi protocoale, astfel încât eu m-am trezit cu tot felul de indivizi care spun că sunt proprietari aici", explică Adela Bărbulescu, directoarea unităţii pomicole.
O soluţia viabilă pentru salvarea patrimoniului acestei unităţi ar fi fost HG 1881 care ar fi pus la adăpost terenul unităţii de interesele imobiliare. Tergiversarea acestei hotărâri a scos la mezat cele 60 de hectare din Băneasa. Acest proiect a bătut de multe ori drumul spre Guvern, dar din motive diverse şi interesante nu a fost încă aprobat. Astfel, în forma sa iniţială, proiectul prevedea următoarele: "Noua staţiune va avea în patrimoniu mai multe imobile şi terenuri, în valoare de 4,84 milioane lei. Totodată, Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare va prelua de la Agenţia Domeniilor Statului mai multe terenuri situate în Băneasa (60 hectare) şi în localităţile Afumaţi (Ilfov) – circa 200 de hectare, Poroschia (Teleorman) – aproximativ 168 ha, Feteşti şi Soldanu, ambele localităţi din judeţul Călăraşi – 213,06 ha".
NEGOCIERI. În acest moment suprafeţele prevăzute spre organizare nu mai corespund, asta pentru că retrocedările vizate de comisiile de fond funciar şi validările Prefecturii au redus patrimoniul din Bucureşti cu multe hectare de teren. "Noi am avut o discuţie cu instituţiile abilitate în vederea aprobării acestei hotărâri şi avizarea suprafeţelor pe care le mai deţine unitatea Pomicolă, în urma retrocedărilor. Dacă instanţa va hotărî ulterior anularea titlurilor de proprietate emise pe terenul unităţii, le vom adăuga anexelor prevăzute de Hotărârea de Guvern", a explicat Gheorghe Albu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii. Albu a mai precizat şi faptul că ministrul Agriculturii, Dacian Cioloş, a solicitat ca dosarele de retorcedare care vizează unităţile de cercetare să treacă şi pe la cabinetul dânsului. În acest fel, dosarele care vizează în general suprafeţe generoase din patrimoniul cercetării vor trece şi prin filtrul Ministerului Agriculturii.
Peste 200 de copaci au fost raşi de pe terenul unităţii pomicole. După colecţia naţională de piersici, colecţia naţională de caişi a fost pusă la pământ pe întuneric, sub protecţia nopţii. În urma celor două acţiuni de defrişare, Pomicola Băneasa a pierdut 15.800 de metri pătraţi din baza de cercetare, iar România a renunţat la încă una din colecţiile unice în ţară.
Este pentru a doua oară când buldozerele intră pe terenul unităţii pomicole din nordul Bucureştiului. "Pot să vă spun că s-a distrus colecţia de caişi pe care o aveam aici. Au intrat cu două buldozere şi au rupt practic poarta, pentru că lacătul nu a putut fi spart. De această dată pomii nu au mai fost scoşi cu rădăcină cu tot, astfel încât să mai putem salva ceva. Ei au fost pur şi simplu raşi, rădăcina rămânând în pământ. În acest moment nu mai putem salva nimic", a explicat Marius Roman, inginer-şef al unităţii din Băneasa.
LA INDIGO. În urmă cu două săptămâni a fost defrişată colecţia naţională de piersici. Experţii în pomicultură au evaluat pierderea fondului genetic la suma de 1.300.000 de euro. Aceste cifre sunt modice, în comparaţie cu banii aduşi de terenul liber de orice plantaţie. Reţeta este una destul de simplă, iar Jurnalul Naţional a redat-o în numeroase rânduri. Astfel, prin cumpărarea drepturilor litigioase, obţinerea titlurilor de proprietate şi imediat după aceea vânzarea terenului se obţin sume de bani colosale de către oamenii de afaceri cu viziune.
FÅRÅ NUMÅR. Dosarele de retrocedare validate în număr mare de Prefectura Municipiului Bucureşti pe terenul unităţii pomicole din nordul Capitalei şi-au atins scopul. În momentul de faţă, primul proprietar şi-a intrat în drepturi. El a defrişat două dintre colecţiile naţionale. Pe terenul din Băneasa nu vom mai avea copaci, dar cu singuranţă vor apărea noi birouri sau clădiri rezidenţiale. "Eu am fost deschis pentru negocieri cu directoarea unităţii pomicole. Dânsa mi-a închis toate uşile. În aceste condiţii am trecut la fapte. Terenul este al meu şi am titlu de proprietate pe el. Nu înţeleg maniera comunistă a conducerii acetei unităţi de a refuza recunoaşterea dreptului de proprietate. Este vina lor că nu au dorit să discute cu mine, astfel încât să îşi salveze fondurile genetice pe care susţin că le au acolo", a declarat Iulian Capeti, proprietarul celor 15.800 de metri pătraţi.
LA VOIA ÎNTÅMPLÅRII. Pe de altă parte, Adela Bărbulescu susţine că nu are forţa necesară să lupte cu puterile imobiliare angrenate pentru obţinerea terenului pe care Pomicola îşi desfăşoară activitatea. "Noi nu am beneficiat pentru o bună perioadă de timp de un statut bine definit. Speculanţii de tot soiul au găsit tot felul de tertipuri pentru a ne distruge patrimoniul. În faţa unor astfel de presiuni şi a unor oameni cu bani unitatea pe care o administrez a rezistat cu greu. Acum am impresia că sunt singură în toată această luptă. Atât Primăria Sectorului 1, cât şi Agenţia Domeniilor Statului nu au mişcat nici un deget pentru salvarea acestei unităţi. Au semnat dosare şi protocoale, astfel încât eu m-am trezit cu tot felul de indivizi care spun că sunt proprietari aici", explică Adela Bărbulescu, directoarea unităţii pomicole.
O soluţia viabilă pentru salvarea patrimoniului acestei unităţi ar fi fost HG 1881 care ar fi pus la adăpost terenul unităţii de interesele imobiliare. Tergiversarea acestei hotărâri a scos la mezat cele 60 de hectare din Băneasa. Acest proiect a bătut de multe ori drumul spre Guvern, dar din motive diverse şi interesante nu a fost încă aprobat. Astfel, în forma sa iniţială, proiectul prevedea următoarele: "Noua staţiune va avea în patrimoniu mai multe imobile şi terenuri, în valoare de 4,84 milioane lei. Totodată, Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare va prelua de la Agenţia Domeniilor Statului mai multe terenuri situate în Băneasa (60 hectare) şi în localităţile Afumaţi (Ilfov) – circa 200 de hectare, Poroschia (Teleorman) – aproximativ 168 ha, Feteşti şi Soldanu, ambele localităţi din judeţul Călăraşi – 213,06 ha".
NEGOCIERI. În acest moment suprafeţele prevăzute spre organizare nu mai corespund, asta pentru că retrocedările vizate de comisiile de fond funciar şi validările Prefecturii au redus patrimoniul din Bucureşti cu multe hectare de teren. "Noi am avut o discuţie cu instituţiile abilitate în vederea aprobării acestei hotărâri şi avizarea suprafeţelor pe care le mai deţine unitatea Pomicolă, în urma retrocedărilor. Dacă instanţa va hotărî ulterior anularea titlurilor de proprietate emise pe terenul unităţii, le vom adăuga anexelor prevăzute de Hotărârea de Guvern", a explicat Gheorghe Albu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii. Albu a mai precizat şi faptul că ministrul Agriculturii, Dacian Cioloş, a solicitat ca dosarele de retorcedare care vizează unităţile de cercetare să treacă şi pe la cabinetul dânsului. În acest fel, dosarele care vizează în general suprafeţe generoase din patrimoniul cercetării vor trece şi prin filtrul Ministerului Agriculturii.
Citește pe Antena3.ro
