Dictatura lucrării de control

Elevii vor fi evaluaţi de mai multe ori pe an, încă din grupa pregătitoare de grădiniţă, la fiecare disciplină, atât la începutul anului şcolar, cât şi la finalul lui, până la Bacalaureat inclusiv, conform noii Legi a Educaţiei Naţionale, pentru care Guvernul şi-a asumat marţi răspunderea în Parlament şi care ar trebui să intre în vigoare de anul viitor.

Elevii vor fi evaluaţi de mai multe ori pe an, încă din grupa pregătitoare de grădiniţă, la fiecare disciplină, atât la începutul anului şcolar, cât şi la finalul lui, până la Bacalaureat inclusiv, conform noii Legi a Educaţiei Naţionale, pentru care Guvernul şi-a asumat marţi răspunderea în Parlament şi care ar trebui să intre în vigoare de anul viitor.  

Astfel, în cei 13 ani de şcoală, copiii vor fi examinaţi "predictiv" în fiecare an, începând cu grădiniţa, "formativ" în timpul anului şcolar şi "sumativ" la fiecare doi ani, începând din clasa a II-a inclusiv. Sindicatele din Educaţie, dar şi părinţii se îndoiesc însă de rostul acestor numeroase evaluări, care, dacă nu sunt făcute corect, riscă să streseze inutil şi suplimentar elevii.

"Din punctul nostru de vedere, sunt prea multe evaluări: în clasa a II-a, a IV-a, a VI-a, a VIII-a şi admiterea în clasa a IX-a, dacă liceul o organizează. Important este însă şi faptul că nu avem încă standardele de evaluare, deşi exista din 1995 obli­gativitatea Ministerului Educaţiei să le facă, potrivit Legii învăţământului aflată încă în vigoare", a declarat Liviu Marian-Pop, secretar general al Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI). Liviu Pop a precizat că, pe lângă faptul că reprezentanţii Ministerului Educaţiei trebuie să realizeze standardele de evaluare pentru toate disciplinele studiate, trebuie să realizeze şi "150 de metodologii şi ordine de ministru în următoarele 10 luni".


RAPORT PENTRU CLASA I
Asta pentru că evaluările copiiilor vor începe la finalul grupei pregătitoare pentru şcoală, cu scopul pregătirii unui "raport de evaluare a competenţelor cognitive, emoţionale şi sociale ale copilului", după cum se arată în legea asumată marţi de Guvern. Această primă
evaluare va fi făcută la finalul grupei mari, pregătitoare pentru şcoală, de cadrul didactic care a asigurat educaţia preşcolarilor, în baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului Educaţiei.

"Ce rost are evaluarea de la grupa pregătitoare? Dacă nu se califică nu mai merge copilul în clasa I?!", se întreabă retoric şi Mihaela Gună, preşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi din Învăţământul Preuniversitar (FNAP-IP). Răspunsul vine tot din textul legii. Raportul de evaluare întocmit de educatoare va fi înaintat şcolii la care va merge copilul în clasa I, urmând ca activitatea didactică de pe parcursul clasei I să ţină cont de constatările raportului.

Apoi, cum intră în clasa I, elevii sunt supuşi primelor evaluări "predictive", ale căror rezultate nu se trec în catalog. "Pe baza rezultatelor evaluării predictive, se stabileşte nivelul iniţial al cunoştinţelor, deprinderilor/abilităţilor şi atitudinilor pentru fiecare elev, considerat ca nivel de referinţă pentru anul şcolar şi disciplina/modulul de pregătire respectiv", conform noii legi. Acest tip de evaluare se va face, ulterior, obligatoriu, la începutul fiecărui an şcolar, pentru fiecare disciplină/modul de pregătire din planurile-cadru de învăţământ corespunzătoare. Şi acestea sunt doar evaluările "predictive", urmare de cele "formative". Pentru că, pe parcursul anului şcolar, elevii vor fi evaluaţi "formativ". Nici rezultatele acestor noi testări nu se vor trece în catalog.
SUMATIV, FORMATIV, PREDICTIV
Există însă şi un al treilea tip de evaluare, şi anume cel "sumativ", adică testele de la clasă şi examenele naţionale. Am putea spune că acestea sunt adevăratele evaluări, dacă ţinem cont de textul legii: "Evaluările sumative la nivelul unităţii de învăţământ se realizează sub coordonarea consiliului de administraţie al acesteia, în baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului Educaţiei". O nouă metodologie inexistentă, un alt ordin de rea­lizat. Acest tip de evaluare are loc la finalul claselor a II-a, a VI-a şi a X-a.

Evident, evaluarea de la sfârşitul clasei a II-a, de exemplu, are loc după evaluarea de la începutul clasei a II-a şi înainte de evaluarea de la începutul clasei a III-a. "Evaluările predictive se făceau şi până acum într-o formă sau alta, erau acele lucrări de control pe care le susţineau profesorii sau învăţătorii la începutul anului. Eu înţelesesem că vor fi evaluări din doi în doi ani, dar fără note, doar pentru planul de dezvoltare al copilului. Dar, de exemplu, ce nu înţeleg eu, dacă se susţine testare la finalul clasei a II-a, de ce să se mai susţină lucrări la fiecare disciplină la începutul clasei a III-a. Evaluare peste evaluare, nu ştiu dacă asta înseamnă reformă", mai spune Mihaela Gună.  

Liviu Marian-Pop este în asentimentul preşedintelui Asociaţiilor de Părinţi: "În ceea ce priveşte numărul testărilor, în cei 13 ani de învăţământ, pot spune că se pune foarte mult accent pe evaluare, şi nu pe procesul instructiv-educativ".

La nivel naţional, folosind subiecte unice, se realizează testările pentru absolvenţii clasei a IV-a, a VIII-a şi a XII-a. Testarea din clasa a VIII-a va conta pentru admiterea la liceu şi va înlocui, parţial în 2009-2010 şi complet în anul următor, tezele cu subiect unic. O noutate este că, pe lângă testarea "sumativă" din clasa a VIII-a şi media anilor de gimnaziu, liceele pot organiza separat şi examene de admitere.