Doctorul român al viorilor Stradivarius

MĂNDRIE  •  Dublu laureat al "Oscarului” inventicii mondiale – Premiul "Arhimede de Aur".
Prof. dr Ion Sandu a dat verdictul cu privire la autenticitatea mai multor piese de Brâncuşi şi a tot atâtea viori Stradivarius, sosite în ţară din străinătate pe diverse căi, mai mult sau mai puţin oculte.

Dublu laureat al "Oscarului" inventicii mondiale – Premiul "Arhimede de Aur", în 2003 şi 2005, cadru didactic universitar şi cercetător, cu 250 de medalii (şi nu puţine de aur!) şi 36 de distincţii, profesorul Ion Sandu din Iaşi este recunoscut atât în cercurile inventicii româneşti, cât şi la nivel internaţional drept cel mai titrat român. Dintre sutele de recunoaşteri ştiinţifice, atrag în mod deosebit atenţia metodele de datare şi autentificare a operelor vechi, procedee de conservare a artefactelor din lemn şi o nouă soluţie de determinare a caracterelor arheometrice folosite în datarea bunurilor de patrimoniu. Înalta statură de cercetător îl face însă pe prof. Ion Sandu, care este chimist la bază, foarte căutat şi în alte activităţi spectaculoase. El este solicitat la proiecte de combatere a infracţiunilor economice, de trafic al bunurilor de patrimoniu (opere de artă, bunuri de stat) şi la multe altele.

CAVALER AL REGATULUI BELGIEI. Pentru activitatea sa creatoare a primit toate distincţiile Regatului Belgiei – cavaler, ofiţer, comandor şi înalt ofiţer, dar şi alte recunoaşteri importante din partea unor state cu tradiţie în domeniul inventicii, un exemplu constituindu-l Federaţia Rusă, dar şi Serbia. Însă printre distincţiile apropiate sufletului său se numără Medalia de aur oferită din partea Institutului Comunitar European pentru industrii mici, Meritul cultural, şi, în mod deosebit, evident, aurul primit de la Clubul Internaţional de Inovare Arhimede. Sunt distincţii pe care puţini în lume le-au primit pe toate, în bloc.

BRAUNER AUTENTIC, DAR ŞI FALSURI. Profesorul ieşean a fost şi este solicitat să se pronunţe cu privire la autenticitatea mai multor viori Stradivarius, dar şi pentru nenumărate piese de Brâncuşi. De asemenea, şi-a spus părerea şi în privinţa unor schiţe, crochiuri de Brauner, făcute demult, unele dintre ele realizate chiar pe nişte şerveţele. Şi asta pentru că se află în relaţii de colaborare cu mari specialişti în domeniu din lume în ce priveşte investigaţia şi autentificarea operelor de artă, cum sunt italienii Bruno Brunetti şi Mauro Matteini, specialişti la instituţii cu faimă în domeniu. Profesorul Sandu scoate miraculos din dulapul de la birou o vioară Stradivarius. Laboratorul său de la Universitatea "Al. I. Cuza" nu e păzit cu străşnicie, cu toate că păstrează în el tot felul de bogăţii, majoritatea falsuri descoperite de domnia sa. Tarifele practicate sunt destul de mici în raport cu valoarea operelor investigate sau chiar îngrijite dacă este nevoie. În intervenţii se plăteşte şi până la 10 la sută din valoarea piesei. Pentru analize prealabile autentificării vin la profesorul Sandu şi piese din aur de mare valoare. "Acestea sosesc cu prescripţie specială, fiind însoţite de muzeograf. Dar astăzi vin, tot astăzi pleacă, întrucât piesele cu valoare de patrimoniu nu le preiau în custodie pentru că n-am sistem de protecţie pentru ele."

STRADIVARIUS DE ROMÂNIA. "Mi-au venit până acum pentru autentificare cel puţin patru viori Stradivarius, dar nici una nu era autentică. Colecţionarii de astfel de obiecte s-au înmulţit şi încearcă să obţină chilipiruri. Cum să-l convingi pe un astfel de proprietar de contrariu decât spunându-ţi părerea ca om de ştiinţă cu prestigiu? Şi recunoaşterea internaţională înseamnă ceva." Profesorul Sandu spune că laboratorul său este singurul din ţară care are în posesie Carbon 14. "Eu am metodele de autentificare brevetate. Dacă cineva nu are încredere în certificatul de autentificare pe care îl emit împreună cu un notar, atunci poate folosi orice sistem european. De aceea, la viorile Stradivarius m-am folosit de colaborarea cu Italia, pentru că, aşa cum am spus, am ample colaborări cu specialiştii de marcă de acolo", ne-a spus Ion Sandu.

AMPRENTA ISTORICĂ CREŞTE VALOAREA. Prima sa metodă de autentificare elaborată după 1997 s-a referit la suporturile papetare pentru cărţi şi pictura în acuarelă şi a vizat constatarea îmbătrânirii în funcţie de gradul de alb. Însă profesorul s-a gândit că esenţială este şi amprenta istorică, nu doar autentificarea, întrucât valoarea unei piese este cu atât mai mare cu cât obiectul are o poveste mai interesantă, legată de evenimente şi oameni importanţi din istorie. "Pelerinajul de la un proprietar la altul, anamneza sunt foarte importante. De exemplu, un inel care a aparţinut Principesei Maria, care l-a făcut cadou altei principese ce a jucat un rol deosebit în istorie, poate să-şi dubleze valoarea. Tot aşa bastonul unui scriitor primit cadou de un mare om politic."

OPERE DE BRÂNCUŞI. Brâncuşi fals. Mulţi dintre posesorii unei astfel de piese, oameni sus-puşi, devin furioşi când află că nu e vorba despre o piesă autentică. "Sunt foarte duri când află adevărul. Unul, pe care îl cunosc şi mi-e apropiat, are un Stradivarius moştenire de la străbunicul soţiei, care, înainte de muri, a povestit prin ce a trecut, cum a ascuns vioara şi a păstrat-o în cel de-al doilea război mondial. Bătrânul ştia totul despre vioară. Viorile care mi-au dat multă bătaie de cap au venit din străinătate pe filiera Germania, altele din Austria şi unele au fost păstrate de ceva timp în România. Sunt achiziţionate de români care merg în oraşe ca Viena şi Salzburg şi care se aventurează în târgurile de vechituri." Însă la profesorul Ion Sandu ajung nu numai viori Stradivarius, ci şi opere de artă, tablouri ale unor pictori renumiţi, Pacea, Iser, Grigorescu, şi chiar piese de Brâncuşi. A primit pentru verificare mai multe astfel de piese de mici dimensiuni, care s-au dovedit cu toate falsuri, unele grosolane, altele destul de reuşite. "Brâncuşi se reproduce cu precizie, este o adevărată reţea naţională care îşi desfăşoară activitatea de mult timp, cu foarte mulţi bani investiţi. E vorba de opere din lemn, din piatră, la care semnătura este refăcută cu precizie." A identificat însă şi piese autentice, cum este o zeiţă Cucuteni, iar pe cele care nu se dovedesc reale le foloseşte în laborator drept etaloane, dar şi ca material didactic. A strâns zeci de clopote, fiare de călcat şi alte vechituri aduse de pe la târguri sau de la rude. "Cea mai valoaroasă piesă pe care am autentificat-o a fost o frescă Corregio, dar şi foarte multe picturi. Într-o vară am autentificat 37 de crochiuri de Victor Brauner, între care am găsit şi falsuri. Ele fuseseră cumpărate de la cineva din Piatra-Neamţ de un negustor arab."

SECRETELE AUTENTIFICĂRII. Profesorul Sandu spune că face muncă de investigaţie şi că trebuie să aibă şi ceva cunoştinţe de istorie a artei. Or, aceasta reprezintă specialitatea sa, cu toate că munca de anchetă se completează cu aceea auto-didactă de istoric: "În cazul crochiurilor de Brauner am fost atent la cerneala folosită, la vechimea ei şi a suportului, la penelul folosit. Unele dintre lucrări au fost realizate din condei, altele cu stilouri, făcute în anii ’30, altele cu pană de gâscă sau de curcă". Pentru a-şi da seama foarte bine trebuie să facă şi muncă de specialist, "trebuie să urmăreşti albumele autorului, să fii bine documentat în domeniu, să ai o bună cultură a acestei ramuri a istoriei artei".

GRIGORESCU, UŞOR DE FALSIFICAT. Activitatea de autentificare a început în 1996. Avea un minim de tehnici atunci şi încă nu inventase metode noi. Chiar şi aşa, a ajuns căutat de colecţionari şi negustori din toată ţara, Sibiu, Oradea, Bucureşti. "Cel mai greu de autentificat sunt lucările lui Grigorescu şi Baba, Iser la fel, pentru că se pot reproduce uşor. Mai greu de falsificat sunt Andreescu, Pacea, Paciurea." Dar au venit la el şi cu lucrări de Bălaşa, încă de când acesta trăia. Profesorul a dezvoltat un laborator interdisciplinar. "Am sisteme de autentificare foarte bune, dar şi material informativ – de exemplu, tot ce reprezintă detaliile de fineţe ale unor artişti importanţi, unul dintre aceştia fiind Rembrandt. De altfel, şi 12 dintre lucrările mele sunt cotate de Institutul american de Scientometrie, şi asta datorită aparaturii pe care o am."

AJUTOR PENTRU POLIŢIE. Profesorul Sandu a fost cooptat la Proiectul Arheopolis al Poliţiei Române, aflat în derulare. Acesta vizează lupta împotriva contrafacerilor şi a comerţului şi transportului ilegal cu bunuri de patrimoniu. "Am făcut foarte multe expertize pentru poliţie, furtul de motorină din rezervele naţionale prin ‘95-’96 a fost doar printre primele. S-au prezentat atunci nişte colonei de la poliţie, un expert în domeniul materialelor, iar aceştia, după ce li s-au prezentat probele, au spus: «Un singur om poate lucra la aceasta, profesorul Sandu de la Teologie». Au râs poliţiştii când au auzit de Teologie, dar m-au luat şi m-au dus la Paşcani, unde se întâmplase furtul. Plus-minus două săptămâni, aceasta a fost acurateţea descoperirii momentului infracţiunii. Nu a fost greu, iar profesorul expert în materiale a fost foarte încântat de colaborarea cu mine şi, mai ales, de metoda folosită: cum s-a făcut analiza pe baza amprentelor pe care o lasă nivelul motorinei în rezervor." Iar prof. dr Ion Sandu este şi cel care certifică maşinile de lux furate. "Pot face expertize auto şi verific respectarea tehnologiei la vopsele, la fel ca la operele de artă."