Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Prejudiciul din dosarul privind retrocedarea fermei Băneasa, estimat la 135.874.800 euro, ar acoperi plata alocaţiilor timp de un an pentru aproape un milion de copii, situaţie care poate provoca o reacţie virulentă a opiniei publice, se arată în referatul prin care procurorii DNA cer joi arestarea preventivă a inculpaţilor Remus Truică, Dan Andronic, Marius Marcovici, Robert Roşu şi Lucian Mateescu.
"Chiar şi doar prin prisma cunoaşterii existenţei acestui prejudiciu, reacţia opiniei publice va fi una virulentă, de totală dezaprobare şi indignare profundă vis-a-vis de aceste fapte, lucru ce justifică luarea măsurii arestării preventive. Modalitatea de săvârşire a faptelor, prin angrenarea unui număr mare de persoane, prin coruperea funcţionarilor de la nivelul instituţiilor publice, prin avansarea unor sume importante de bani, durata activităţii infracţionale, justifică de asemenea luarea celei mai aspre măsuri preventive", se menţionează în referat.
Potrivit procurorilor, probele administrate până în prezent arată că modul în care conducerea Institutului pentru Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor Bucureşti a decis retrocedarea fermei Băneasa reprezintă un fenomen extrem de periculos pentru buna funcţionare a unei instituţii publice.
"Extrapolarea acestui model poate duce la concluzia că instituţiile publice ce administrează domeniul public îl oferă contra cost, iar deficitul de încredere creat prin astfel de fapte limitează potenţialul de încredere al societăţii în oamenii care asigură serviciile publice pentru cetăţeni, creându-se imaginea neadevărată că numai cei care pot găsi nişa au posibilitatea să determine soluţia unei cauze", se precizează în referat.
În document se mai arată că privarea de libertate a inculpaţilor în acest moment este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.
"Astfel, existenţa unor domenii cum este şi cel privind proprietatea publică a statului aflată în administrarea unor instituţii în care corupţia apare ca generalizată, deoarece stabileşte practic o legătură automată între exercitarea atribuţiilor de către funcţionar şi cumpărarea de influenţă de către cesionarii de drepturi litigioase, reprezintă un fenomen extrem de periculos pentru buna funcţionare a statului. Aceste situaţii duc la neîncrederea generalizată a cetăţenilor în instituţiile publice şi aduc o atingere semnificativă posibilităţii de realizare a scopului acelor instituţii, şi anume asigurarea administrării bunului proprietate publică, în condiţiile în care unii protejaţi obţin un statut privilegiat prin trafic de influenţă şi dare de mită", susţin procurorii.
În referat se mai apreciază că o reacţie fermă a organelor judiciare la adresa celor cu un astfel de comportament poate avea ca efect diminuarea fenomenului corupţiei în sistemul ce administrează resursele proprietăţii publice şi poate contribui la o funcţionare transparentă a acestuia.
"Corupţia constituie o ameninţare pentru democraţie, pentru preeminenţa drepturilor omului, subminează principiile de bună administrare, echitate şi justiţie socială, pune în pericol bazele morale ale societăţii. De aceea se impune sancţionarea fermă a faptelor de corupţie, într-un mod care să descurajeze fenomenul, să atragă atenţia posibililor alţi făptuitori asupra dimensiunii răspunderii penale atrase de asemenea fapte, dar şi la un nivel de proporţionalitate a măsurii cu fapta şi periculozitatea făptuitorilor", se mai menţionează în referatul DNA.
Remus Truică, Dan Andronic, Marius Marcovici, Robert Roşu şi Lucian Mateescu, reţinuţi pentru 24 de ore de procurorii anticorupţie, au fost fost prezentaţi joi la Curtea de Apel Braşov, care urmează să se pronunţe în privinţa solicitării privind arestarea preventivă.
Potrivit unui comunicat al DNA transmis joi AGERPRES, procurorii Serviciului Teritorial Braşov i-au reţinut pe omul de afaceri Remus Truică pentru constituire de grup infracţional organizat, trafic de influenţă, spălare de bani, dare de mită şi complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un folos necuvenit cu consecinţe deosebit de grave, pe Robert Mihăiţă Roşu, avocat partener la o casă de avocatură, pentru constituire de grup infracţional organizat, trafic de influenţă, complicitate la spălare de bani şi la abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru altul un folos necuvenit cu consecinţe deosebit de grave, pe Dan Andronic, consultant politic şi jurnalist, pentru constituire de grup infracţional organizat, în forma aderării, şi complicitate la trafic de influenţă.
În dosar au fost reţinuţi şi Marius Marcovici, administrator al unei societăţi comerciale, consilier, pentru constituire de grup infracţional organizat, complicitate la trafic de influenţă şi spălare de bani, şi Lucian Mateescu - pentru constituire de grup infracţional organizat şi complicitate la trafic de influenţă.
DNA precizează că, începând cu noiembrie 2006, Remus Truică, Robert Roşu şi alte persoane au constituit un grup infracţional care a avut ca scop dobândirea întregii averi revendicate nelegal de o persoană interesată, prin oferire de bani/ bunuri persoanelor din cadrul autorităţilor/ instituţiilor deţinătoare a acestor proprietăţi, instigarea şi complicitatea la săvârşirea, de către acestea, a infracţiunii de abuz în serviciu, prin punerea la dispoziţie şi semnarea înscrisurilor necesare, traficarea influenţei reale asupra funcţionarilor publici.
Dan Andronic, Marius Marcovici şi Lucian Mateescu au aderat, conform DNA, la grupul infracţional: primii doi în 2007, ultimul în 2011.
"De la data constituirii, membrii grupului au fost permanent implicaţi în activitatea infracţională şi s-au informat reciproc, direct sau indirect, asupra evoluţiei şi realizării interesului urmărit prin faptele comise, stabilind de comun acord strategia de urmat şi găsind împreună soluţiile cele mai economice pentru grup. De asemenea, membrii grupului au păstrat în permanenţă contactul cu persoana cumpărătoare de influenţă, dându-i de fiecare dată asigurări asupra succesului demersului infracţional", se arată în comunicat.
Anchetatorii au constatat că rolul lui Truică în cadrul grupului a fost esenţial, în sensul că persoana, reputaţia şi susţinerile acestuia au fost determinante în convingerea persoanei interesate pentru cumpărarea influenţei. Pe de altă parte, Truică ar fi prezentat "afacerea" celorlalţi membri ai grupului, hotărând împreună cu aceştia să se implice în realizarea demersului infracţional, singura cale în obţinerea bunurilor pe care persoana interesată le revendica în mod nelegal.
Procurorii susţin că el a acţionat ca mandatar al unei societăţi în actele întocmite cu cumpărătorul de influenţă, s-a întâlnit în mod repetat cu acesta pentru a discuta stadiul demersurilor întreprinse, a negociat cu aceştia în interesul grupului, a discutat cu avocatul Roşu pentru întocmirea documentelor necesare creării aparenţei de legalitate. Totodată, el s-ar fi prezentat în faţa autorităţilor în numele cumpărătorului de influenţă, ar fi discutat cu notari şi avocaţi pentru întocmirea de înscrisuri necesare revendicărilor, şi-a traficat influenţa în mod real şi a corupt funcţionari pentru atingerea scopului urmărit.
"În realizarea scopului grupului, Truică împreună cu ceilalţi membri ai grupului şi cu cumpărătorul de influenţă au ascuns apoi natura ilicită a înţelegerii prin încheierea, la 1 noiembrie 2006, a unui contract de cesiune cu privire la bunurile aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire a proprietăţii. Contractul a fost încheiat între cumpărătorul de influenţă şi o societate reprezentată de Truică. În concret, acest contract redactat de Robert Roşu prevede că persoana cumpărătoare de influenţă, în calitate de cedent, transmite/ cesionează fără nicio rezervă, cu titlu oneros, toate drepturile sale prezente şi viitoare asupra unor bunuri imobile, enumerate şi identificate în contract (între care şi ferma Băneasa, teren în suprafaţă de 28,63 ha). Societatea reprezentată de Truică se obligă să plătească, în anumite condiţii, o sumă de bani şi să asigure sprijin şi asistenţă în legătură cu bunurile aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire. Ulterior, ca urmare a acestui act, Truică a semnat alte înscrisuri/ contracte prin care s-a urmărit ascunderea provenienţei bunurilor retrocedate", au reţinut procurorii.
Printre bunurile pretinse de cumpărătorul de influenţă s-a numărat şi ferma Băneasa pentru care, menţionează DNA, a depus o notificare în 2002, fără ca până la preluarea "afacerii" de către acest grup infracţional să se primească vreun răspuns.
"În cursul anului 2008, ca urmare a notificării menţionate având ca obiect ferma regală Băneasa, transmisă spre soluţionare Institutului pentru Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor Bucureşti, Truică a acţionat în aşa fel încât, prin intermediul unor persoane, să îi determine pe membrii consiliului de administraţie al institutului să aprobe, în mod vădit nelegal, solicitarea cumpărătorului de influenţă. Ulterior, prin decizia nr. 30 din 26.09.2008 s-a dispus, cu încălcarea dispoziţiilor din Legea 10/ 2001, restituirea în natură a fermei regale Băneasa, în aceeaşi zi, 26.09.2008, fiind încheiat un protocol de predare-preluare. Decizia de restituire este abuzivă, cererea nefiind însoţită de documente justificative din care să rezulte calitatea de moştenitor îndreptăţit sau incidenţa Legii 10/ 2001 raportat la situarea terenului, iar acesta nu a fost identificat potrivit legii", mai precizează DNA.
Sursa citată subliniază că, pentru a obţine acest bun imobil, Remus Truică l-a convins pe directorul institutului să sprijine această solicitare, deşi documentaţia depusă era incompletă, expertiza era efectuată formal, oferindu-i în schimb foloase necuvenite constând în plata unei excursii în străinătate pentru patru persoane.
Agerpres
Citește pe Antena3.ro
