Un erou din decembrie 1989 este purtat pe drumuri şi lăsat fără drepturi de secretarul de stat pentru Revoluţionari. Minţit şi umilit, Viorel Luniţă (40 de ani) este nevoit să vândă ziare pe stradă, în Olanda, pentru a supravieţui în mod cinstit.
Patru tineri au fost arestaţi la 17 decembrie 1989 la Caransebeş, pentru că au împrăştiat manifeste în întreprinderea în care lucrau şi pentru că au scris pe ziduri lozinci împotriva Partidului şi a "conducătorului iubit". Cei patru angajaţi la Întreprinderea de Construcţii Metalice, băieţi crescuţi la un centru de copii, păreau să aibă viitorul pecetluit.
Evenimentele au luat o turnură neaşteptată şi, la 22 decembrie, tinerii sunt eliberaţi din arestul Miliţiei de revoluţionari. Ei devin eroi şi sunt onoraţi de Ion Iliescu şi Emil Constantinescu, care le conferă diplome de merit.
UMILIREA EROILOR
19 ani mai târziu, Viorel Luniţă – unul din cei patru eroi ai noştri – este minţit în faţă şi purtat pe drumuri chiar de cei care trebuiau să-i apere drepturile şi demnitatea. Din cei patru, doi nu au nici acum certificatele de revoluţionari preschimbate, dar pentru Viorel situaţia a devenit una disperată. De câteva luni, Luniţă, ajuns între timp un bărbat de 40 de ani fără slujbă şi fără familie, este purtat pe drumuri de către cei de la Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor (SSPR). Conform unei legi din 2004, eroii din decembrie 1989 trebuie să-şi reînnoiască certificatele care le atestă calitatea, astfel încât să beneficieze de drepturile cuvenite, inclusiv o indemnizaţie – care pentru Luniţă are o valoare mai mult decât simbolică atât timp cât tot ce mai are pe lume este calitatea de revoluţionar. Deşi dosarul lui Viorel Luniţă era unul foarte simplu de aprobat, formalităţile au durat aproape patru ani. Luniţă a fost batjocorit luni în şir, fiind trimis de la SSPR la Comisia parlamentară, unde certificatul lui s-ar afla pentru a fi semnat de preşedintele Emilian Cutean. Acesta din urmă nu a putut fi contactat de către Jurnalul Naţional, în schimb secretarul de stat Puiu Fesan, şeful SSPR, a răspuns în cele din urmă la telefon, continuând şarada minciunilor. Potrivit lui Fesan, dosarul lui Luniţă ar fi fost completat cu doar două săptămâni în urmă. Numai că eroul Revoluţiei Române nu era în ţară la ora la care Puiu Fesan susţine că acesta completa hârtii pe la Bucureşti. Respectiv, de câţiva ani, între drumurile la Bucureşti pentru a-şi rezolva dosarul de revoluţionar, Luniţă locuieşte în cămine sociale din Olanda şi supravieţuieşte vânzând ziare pe stradă. De fiecare dată când strânge câte un ban mai dă o fugă în ţară pentru a face plecăciuni la SSPR. Eroul visează să ajungă ziua în care să trăiască decent din indemnizaţia care i se cuvine pentru curajul dovedit în decembrie ’89.
DOSARE TERGIVERSATE
În schimb, şeful SSPR a promis că se va ocupa personal ca luni, 15 decembrie, eroul revoluţiei să primească documentul care să-i ateste calitatea şi să-i asigure o pâine, ca să nu mai fie nevoit să o cerşească prin Europa. Şi de această dată însă, Luniţă a fost pus pe drumuri şi, după o zi de aşteptări în faţa instituţiei, un funcţionar a fost trimis să-i spună încă o dată că certificatul lui nu este la SSPR.
"Domnul ministru ne minte în faţă pe noi toţi, iar certificatul lui Luniţă trebuia să fie acordat din august, cel târziu. Personal m-am ocupat de documente. Nu există o explicaţie firească pentru această situaţie", rezumă Dumitru Alexa, preşedintele Asociaţiei Luptătorilor în Revoluţia din Decembrie 1989 Caraş-Severin. Acesta susţine că în judeţele Timiş şi Caraş-Severin există cazuri de revoluţionari ale căror dosare au trecut de comisia de verificare de doi ani, dar certificatele nu le-au fost eliberate nici azi.
Citește pe Antena3.ro